La Târgu Mureș, retrocedările distrug comunitatea

Estimări recente arată că pagubele aduse bugetului de stat de către Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților (ANRP) prin fraude și despăgubiri nejustificate se ridică la aproape un miliard de euro. Un miliard de euro care ar fi putut duce România cu un pas mai aproape de o țară civilizată, din care s-ar fi putut mări salariile profesorilor și doctorilor timp de un an.

Dar țara noastră nu a pierdut doar bani, ci și clădiri și bucăți de istorie. Cu inconștiență, au fost retrocedate de-a valma muzee, școli, grădinițe, instituții publice. S-a restituit in integrum, până s-au dezintegrat licee de prestigiu, instituții de cultură, comunități. Nu există statistici care să arate câte astfel de clădiri au fost retrocedate, dar situația dramatică din marile orașe vorbește de la sine. În multe centre urbane din Transilvania, cultele religioase au cerut tot ce se putea cere, astfel că primăriile au ajuns să fie chiriașe în propriul oraș. „Alte țări au limitat retrocedările. Noi am dat tot. Prin restitutio in integrum am zis să facem bine foștilor proprietari, nedreptățiți de comunism, dar pe lângă ei am făcut bine și altora în țara asta și în alte țări“, declară George Băeșu, actualul președinte ANRP.

Segregare de catifea
La Târgu Mureș, de exemplu, situația este complet aberantă. Un liceu de prestigiu, cel mai important din județ și în care au învățat zeci de ani elevi români alături de elevi maghiari, a fost segregat. În urma retrocedării clădirilor, Colegiul „Unirea” a fost dezbinat. Directorul liceului, Andreea Năznean, spune că, din senin, părinții copiilor maghiari din liceu au anun-țat-o că vor să se mute. La fel și profesorii unguri. Chiar în curtea Liceului „Unirea”, în clădirea mică în care au învățat până atunci clasele I-IV, se va înființa o nouă școală exclusiv maghiară: Liceul Teologic Romano-Catolic. În câteva săptămâni, tradiția de peste 60 de ani a liceului mixt de elită din Mureș a fost distrusă. „Nici nu vreau să mă gândesc cum va fi din toamnă, când în aceeași curte vor fi două licee. Este un pas cu importante consecințe în viitor asupra tuturor, asupra copiilor, a profesorilor și asupra întregii comunități”, spunea, cu tristețe, Andreea Năznean, înainte de prima zi de școală.

Și așa, din septembrie, elevii, care până atunci împărțeau aceleași clădiri și aceleași valori, au ajuns să se întâlnească doar în curtea școlii, în sala de sport și în cabinetul medical. „Totul e diferit acum. În curtea școlii au fost două festivități de deschidere. De la ora 9, am avut noi, iar de la ora 10 - colegii de la noul Colegiu Teologic. O parte din profesorii noștri de la secția maghiară au plecat de tot, iar alții, care aveau cursuri la clasele respective, au rămas fără normă. Câteva clase primare ale Colegiului «Unirea» nu încap în clădirea mare a liceului, așa că a trebuit să mutăm copiii temporar la un alt liceu din centru. Prin urmare, sunt profesori care au ore aici, la «Unirea», apoi se grăbesc să ajungă în timpul pauzei la celălalt liceu unde suntem găzduiți până găsim o soluție pentru cei mici. Tot sperăm că vechea clădire a liceului, unde ne desfășurăm acum activitatea exclusiv, va fi mansardată”, explică directorul haosul creat de această separare.

Restituiri fără de lege
Cum s-a ajuns aici și cine e de vină pentru soarta Liceului „Unirea”? Autorităţile locale au bănuiala că în spatele acestei decizii stă o strategie bine pusă la punct, multiplicată în mai multe orașe din Transilvania. Fenomenul a început în urmă cu 25 de ani, odată cu apariția primelor legi privind retrocedările. Profitând de ele, o serie de culte maghiare au cerut 2.500 de imobile în Transilvania. Printre ele, victime nevinovate în războiul pentru proprietăți valoroase au fost trei licee mixte din Târgu Mureș. Liceul „Unirea” a fost dat Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. Mărinimoși, noii stăpâni au acceptat ca elevii să rămână o vreme în cele trei școli mixte contra sumei de 130.000 de euro anual chirie. Cu timpul, noii proprietarii au vrut mai mult decât bani. La Liceul Farkas Bolyai, retrocedat Eparhiei Reformate din Ardeal, elevii români au fost scoși din școală și liceul a  devenit exclusiv maghiar. Există voci care se tem că și la „Unirea” va urma același scenariu, iar separarea elevilor maghiari într-un liceu teologic romano-catolic este doar primul pas. „Am cerut stoparea acestor legi blestemate de retrocedare. Legile astea au produs jaf, au produs haos. Trebuia să-i pună la despăgubiri, nu să le dea clădirile. În Ungaria, de exemplu, n-au fost așa aberații. Cât ai avut? Jumătate din Budapesta? Ia 75 de mii de dolari. Puteai să ai și jumătate din Europa, că tot 75 de mii de dolari primeai”, spune revoltat primarul din Târgu Mureș, Dorin Florea. 

Proprietarii nu reinvestesc chiriile în lucrări de întreținere și renovare
Reaua-voință a devenit evidentă de la an la an și presiuni se fac pe toate căile. În ultimii ani, în Târgu Mureș s-a constatat un fenomen suspect: clădirile retrocedate se degradează constant, de parcă cineva ar vrea cu tot dinadinsul să scape de chiriași. „La Colegiul Nați-onal «Unirea», anul trecut, în iarnă, copiii au trebuit să fie lăsați să plece acasă din cauza frigului. Sunt niște uși, niște geamuri care nu mai corespund. Sunt sobe de teracotă care au peste 100 de ani. Ce garanție am eu că biserica sau cei care conduc sunt preocupați de sigu-ranța elevilor? E pur și simplu bătaie de joc. Trebuie să înțeleagă toți că în clădirea în care sunt copiii comunității, și români, și maghiari, trebuie s-o pui la punct, să nu stai cu frică, Doamne, le cade tavanul în cap”, spune primarul.

Marius Pașcan a fost prefect al județului Mureș și a văzut în timpul mandatului că ceea ce se întâmplă nu e întâmplător. În zadar a încercat să explice la București situața din teren: i s-a răspuns de cele mai multe ori că dă dovadă de un patriotism exagerat şi demodat, sau că oricum nu se poate face nimic din cauza calculelor politice care au inclus mereu UDMR-ul. „Tendințele astea segregaționiste nu sunt de ieri, de azi. Primul pas s-a făcut cu Colegiul Bolyai, unde jumătate din elevii români au fost pur și simplu expulzați, au fost excluși. Treburile astea sunt întreținute de UDMR pentru a justifica acțiuni făcute în umbra unui drapel etnocentrist, în care cineva caută spaime din astea etnico-naționale pentru a ține aproape un electorat debusolat. Mie de multe ori mi s-a spus, las-o dracului cu protestele, că iese UDMR-ul de la guvernare pentru o prostie. Ei mereu au asigurat acea majoritate pentru a guverna și, din nefericire, noi am plătit prețul. Asta este realitatea”, spune Pașcan.

În cei 25 de ani, cât timp s-au dat diverse legi și ordonanțe privind retrocedările, nimeni nu s-a gândit că restituirea unor clădiri va decide soarta unor copii și va deschide răni istorice extrem de sensibile. Astfel că, astăzi, orașul Târgu Mureș, cu clădirile lui cele mai importante și cele mai frumoase, nu mai aparține statului român. „S-au retrocedat zeci de instituții publice, majoritatea clădirilor din Târgu Mureș. Casa Corpului Didactic, Casa Pionierilor, patru școli, mai multe corpuri de clădiri din alte licee, grădinițe, instituții de cultură. E absurd. Vreți să vă spun că a venit o persoană importantă, nume mare, mult umblat în lume, erudit și cultivat… a venit să mă roage să-i dau înapoi o intersecție? Imaginați-vă cam până unde a mers nebunia!”, explică primarul Florea.

Primarul din Târgu Mureș e exaspe-rat de cultele religioase care au cerut majoritatea clădirilor din oraș. I-a scris chiar Papei, sperând că la Vatican va găsi mai multă înțelegere decât la București.

10.000 de solicitări de retrocedare a unor clădiri, făcute de toate cultele religioase din Româ-nia, așteaptă să fie rezolvate de către Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților.

O breaslă a câștigat o clădire, cea mai frumoasă clădire din centrul orașului. Un cârnățar, scuzați, un măcelar a devenit șeful breslei. Ei nu puteau dovedi că sunt urmașii breslei cărnii și că li s-a luat pe nedrept o clădire de către comuniști. Dar au pus ochii pe cea mai mare clădire din oraș unde eu voiam să fac Cinematograful Copiilor și au găsit o portiță ticăloșită. Că aşa sunt legile astea. Au mers în instanță și la proces au dus o hârtie prin care arătau că ei sunt breasla respectivă, un fel de: «Recunoașteți că sunteți breasla cărnii?». «Recunoaștem». S-au dus la București și au obținut clădirea.
Dorin Florea, primar Târgu Mureș

Fenomenul a început în urmă cu 25 de ani, odată cu apariția primelor legi privind retrocedările. Profitând de ele, o serie de culte maghiare au cerut 2.500 de imobile în Transilvania. Printre ele, victime nevinovate în războiul pentru proprietăți valoroase au fost trei licee mixte din Târgu Mureș.
Andreea Năznean, directo-rul Colegiului „Unirea”, merge pentru ultima oară prin fosta clădire a liceului, transformată în liceu teolo-gic pentru copiii maghiari