x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România, înecată în gropi de gunoi clandestine

0
Autor: Alex Nedea 11 Ian 2018 - 16:01
România, înecată în gropi de gunoi clandestine
Vezi galeria foto


Conform ultimelor estimări, în ultimul an, cantitatea de deşeuri aruncate ilegal s-a dublat. Avem gunoaie peste tot: în munţi, pe plaje, în râuri şi lacuri, în parcuri și în pădurile virgine. Autorităţile dau vina pe oameni, oamenii şi organizaţiile civice, pe autorităţi, şi toată lumea ascunde gunoiul sub preş.

Se spune că România stă pe un munte de gunoi. Din păcate, nu e doar o metaforă. În toate colţurile ţării, indivizi necunoscuţi, firme de salubritate şi chiar autorităţi publice aleg să îngroape gunoiul, în loc să îl transporte la groapa de gunoi. Astfel, impactul asupra mediului e devastator: pânza freatică e contaminată ireversibil, solul e compromis, iar toată otrava ajunge, într-un final, în organismul locuitorilor din împrejurimi. Un exemplu elocvent am găsit la nici o aruncătură de băţ de Capitală, în comuna Curcani, Călăraşi. La marginea satului e un câmp care, la prima vedere, nu pare să ascundă nimic. Totuşi, surse sub protecţia anonimatului ne-au indicat cu precizie că acolo este îngropată o cantitate uriaşă de deşeuri. Aşa că am pus mâna pe lopeți şi ne-am apucat să săpăm. Nici nu a apucat vârful cazmalei să intre 20 de centimetri în sol, că deja am dat peste ceva tare. Un spray de gândaci odată folosit. Apoi am tot scos mizerii, saci cu gunoaie de tot felul, resturi de jucării, electronice, PET-uri, recipienţi de detergenţi, cam tot ce se găseşte în tomberonul din curtea unui om. Ai putea fi tentat să crezi că nu e decât mâna unor localnici care aruncă aici resturile din gospodărie, din lipsa unei alternative. Dar la o privire mai atentă descoperi semnele lăsate de utilajele grele care au lucrat acolo, gropi din care au muşcat cupe de excavator, urme de şenile.

Surse din localitate ne spun că, dacă am reuşi să vedem toată cantitatea de deşeuri îngropată acolo, ne-am îngrozi. Stratul de gunoi de sub tălpile noastre ar fi gros cât înălțimea unei case şi e aşa pe o rază de mii de metri. E acoperit de un strat de pământ, dar pe alocuri gunoiul iese la suprafață, mai ales acolo unde oile de la stâna din apropiere au răscolit pământul pentru a roade din resturile menajere proaspăt aruncate. Toată mizeria ar proveni de la toate comunele din împrejurimi. Și a fost transportată aici de obicei noaptea, astfel încât cei care încalcă legislaţia de mediu să fie feriţi de privirile indiscrete ale localnicilor, adică ale celor care în final sunt otrăviţi. Mai întâi, un excavator sapă gropi adânci, apoi camioane cu gunoi vin şi le umplu, iar la final e turnat un strat de pământ, cât să astupe grosul.

Localnic: ”Face gropi şi ne omoară pe toţi”

Tot mai multe persoane cu care am vorbit ne indică faptul că firul gunoaielor porneşte chiar de la primarul din comuna Curcani, Aurel Gazu, care şi-ar polua astfel propriii alegători. Mai precis, primarul a deţinut o firmă de salubritate, trecută acum pe numele fiicei. Societatea cu pricina a avut până de curând contract de prestări servicii cu mai multe primării din zonă pentru a colecta deşeurile menajere de la populaţie. Numai că în loc să ducă rezidurile la groapa de gunoi Glina, aşa cum ar fi fost legal, îl aduce la marginea comunei conduse de edilul fost salubrist. „Face gropi aici şi ne omoară pe toţi!”, ne spune un localnic din Curcani care doreşte să vorbească doar sub protecţia anonimatului, de frica unei răzbunări. „Am văzut vola cum săpa noaptea şi după aia vin camioanele şi descarcă tot noaptea, ca să nu plătească taxa care trebuie plătită la Glina. Sunt tone, maşini întregi descărcate de ani de zile. Deci nu este o descărcare accidentală, totul e făcut deliberat”, ne vorbeşte omul chiar de la locul faptei. În spatele lui s-a format o baltă de la scurgerile care vin de pe groapa clandestină. Mirosul e de nesuportat, iar suprafaţa apei, plină de bulbuci care par să nu se spargă niciodată, arată ca pielea unei broaşte râioase. „Vi se pare normal mirosul care e? Credeţi că nu se duce tot ce e aici în jos, în pământ? Credeţi că pânza freatică nu este afectată de la ce este aici? Și la câteva sute de metri de aici e staţia care pompează apă potabilă pentru localitate. E o idioţenie, nu găsesc o formă mai plastică pentru a cataloga chestia asta, e ceva de nedescris, să depozitezi gunoiul lângă o staţie de pompare a apei!”, ne spune localnicul siderat. De altfel, pânza freatică din zonă e deja grav afectată. O arată un afiş lipit de poarta primăriei, care îi avertizează pe cetăţeni să stea departe de robinetele din comună: „Apa furnizată de reţeaua publică nu este potabilă. Nu folosiţi pentru băut, gătit, spălat”.

Primarul, în rolul șefului care nu a fost informat

Am mers să vorbim cu primarul Aurel Gazu să aflăm dacă e adevărat ce spun localnicii. Iniţial, edilul dă vina chiar pe localnici pentru ce este la marginea satului. ”Cine aruncă gunoi acolo?”, îl întrebăm. „Cine? Nu ştim cine! Tot cetăţenii comunei sunt care duc cu căruţe, cu utilaje mici... Asta e de mult, de şapte, opt ani”. Apoi memoria începe să i se limpezească miraculos pe măsură ce discută cu noi. De fapt, nu numai localnicii aruncă acolo, ci și propria primărie. „Sunt și mașinile primăriei care au strâns gunoiul de aici din localitatea noastră. Când nu s-a mai putut duce... a fost o pană la o maşină, a fost ceva defect acolo şi s-a dus... Nu a fost normal la vremea aia, dar nici nu am ştiut de această problemă”. Îi explicăm că avem o înregistrare video din care reiese clar că acolo descarcă și o maşină de gunoi înmatriculată de data asta pe numele firmei familiei sale, nu a primăriei. Îi arătăm filmuleţul cu pricina şi întrebăm: „Asta e maşina firmei fiicei dumneavoastră?”. ”Da, asta da!”. ”Și descarcă la marginea satului?”. „Da, gunoiul de aici, din localitatea noastră, când maşina primăriei nu a mers. Asta s-a întâmplat o dată când maşina primăriei nu a funcţionat şi s-a întâmplat să descarce fără ştirea mea”, ne lămureşte Gazu. Aşadar, a avut ghinion: a fost filmat exact în acea unică dată când firma familiei a încălcat legea.

Taxă eco, efect toxic

Cazul de la Curcani nu e unic. Cifrele lansate în spaţiul public de Garda Naţională de Mediu arată că anul 2017 a fost nefast pentru România în privinţa gestionării deşeurilor, gropi precum cele din comuna călărășeană înmulţindu-se de-a lungul şi de-a latul ţării cu o viteză de neimaginat. În 12 luni, numărul locurilor clandestine de depozitat deşeurile s-a dublat. Motivul ar fi în principal legat de o nouă taxă introdusă la începutul anului de Guvern, o taxare suplimentară de 80 de lei pentru fiecare tonă depozitată la groapă. Decizia ar fi trebuit să încurajeze reciclarea, firmele de salubrizare văzându-se obligate să trieze cu mai multă atenţie gunoiul, astfel încât ce se poate refolosi să intre în industria de profil şi să nu mai fie îngropat. Numai că această taxă, prezentă în toate ţările din Uniunea Europeană, la noi a avut un efect invers: primăriile şi alte firme de salubritate au decis de multe ori nici să nu se mai ducă cu gunoiul la groapă. L-au aruncat pe unde au putut. Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, ne-a spus că ăsta a fost într-adevăr unul dintre efectele nedorite ale taxei. „ Am constatat într-o anumită perioadă foarte multe plângeri ale cetăţenilor care ne spuneau că au început să se depună deşeuri pe albia râurilor, în locuri care erau neconforme cu depozitarea. Se încerca să se creeze gropi neconforme în zone neautorizate”.

Introducerea pentru câteva luni, anul trecut, a suprataxei de 80 de lei/tonă la groapa de gunoi a generat un fenomen pervers. În loc să stimuleze reciclarea deșeurilor, așa cum se așteptau autoritățile, măsura a dus la un dezastru ecologic. Mașinile de gunoi au început să descarce pe albia râurilor sau în gropi săpate, umplute și acoperite noaptea, la marginea satelor.

20.000 tone de gunoi se „evaporaseră” până toamna trecută, din județul Brașov. Cifra reprezintă diferența dintre cantitatea medie de deșeuri produsă anual și cea depusă la singura groapă conformă din județ – potrivit parlamentarului Allen Coliban, președintele Comisiei de Mediu din Senat.

Citeşte mai multe despre:   romania,   gunoaie,   Grațiela Gavrilescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 2784


Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (10)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (10)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ul...

La 11 luni de la condamnarea magnatului Popoviciu, instanța încă deliberează asupra prejudiciului din dosar

La 11 luni de la condamnarea magnatului Popoviciu, instanța încă deliberează asupra prejudiciului din dosar
Galerie Foto Au trecut exact doi ani de când Curtea de Apel București a pronunțat, pe fond, hotărârea prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat la închisoare în dosarul în care s-a judecat unul dintre cele...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...
Serviciul de email marketing furnizat de