x close

Țara cosmeticienelor tobă de carte

0
Autor: Alex Nedea 27 Iul 2017 - 10:49
Țara cosmeticienelor tobă de carte Digital Vision./Getty Images


Școala românească e complet ruptă de realitate. În vreme ce oamenii de afaceri din România sunt disperaţi că nu reuşesc să îşi mai ţină întreprinderile în picioare din lipsă de muncitori calificaţi, ţara produce în continuare şomeri cu diplomă. Pierderile statului sunt greu de calculat pregătind ani de zile studenţi care, odată absolvenţi, devin o povară pentru bugetul public.

 

Într-un cabinet de cosmetică din Târgovişte, 20 de şomeri stau împrejurul unei fete întinse pe o masă. O alta îi întinde o pastă albă pe faţă cu mişcări de parcă ar unge cu unt o felie de pâine. Pe cea care aplică tratamentul o cheamă Nicoleta, este şomeră şi astăzi învaţă o meserie, cea de cosmetician, pentru care i-ar fi fost suficientă o şcoală profesională. Până aici nimic special. Numai că Nicoleta nu e nici pe departe o absolventă de studii medii, ci şi-a pierdut ani din viaţă pe băncile universităţilor. Mai întâi a făcut patru ani Facultatea de Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor. Apoi s-a gândit să se perfecţioneze şi încă doi ani s-a străduit să obţină un  master în Management. Și a reuşit. După şase ani de studii pe brânci a sfârşit direct în şomaj. La ea, în Târgovişte, cu un turism aproape de zero, toate aceste specializări sunt la fel de căutate ca şi şcoala de tăiat frunză la câini. „Din păcate, nu am putut să mă încadrez într-o meserie, locuri de muncă sunt foarte puţine la noi în Dâmboviţa şi se bazează foarte mult pe experienţă”.  Acum beneficiază de cursuri gratuite de cosmetică oferite de Direcţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Dâmboviţa. Alţi bani cheltuiţi tot de statul român pentru a o pregăti pentru a doua oară într-o altă specializare. De data asta speră şi ea, şi statul să „o nimerească” şi Nicoleta să ajungă un om cu o meserie care are şi căutare. Cosmeticiana care îi predă Nicoletei, Georgiana Ștefan, este tot o fostă absolventă de facultate şi de master intrată apoi în şomaj. „Am terminat Facultatea de Relaţii Economice  Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, am terminat şi masterul în cadrul aceleiaşi universităţi. Clar doream să îmi desfăşor activitatea în economie, în domeniul în care mi-am petrecut cei cinci ani pe băncile facultăţii, dar se pare că această piaţă este mult prea aglomerată”, spune Georgiana, întinzând rimel pe genele unei practicante.

 

Țării, cât mai mulți studenți

 În Dâmboviţa, anul trecut au fost 90 de absolvenţi de studii superioare care au bătut la uşa Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, cerând să fie pregătiţi într-un alt domeniu decât cel în care s-au specializat pe băncile facultăţii. Cele mai solicitate cursuri au fost cele de inspector resurse umane, agent de turism, manichiură- pedichiură, frizer, baby-sitter, bucătar, cofetar, cosmetician şi instalator. Aşadar, poveştile Nicoletei şi Georgianei nu sunt singulare. De altfel, studiile arată că statul român s-a decuplat, în privinţa educaţiei, de la realitatea pieţei forţei de muncă, mergând aşa, din inerţie, ca o barcă în derivă. O arată nişte cifre seci venite de la Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior: 8 din 10 posesori de diplomă universitară nu se angajează pe specializarea pentru care s-au pregătit. Unii dintre ei lucrează în sectoare care ţin de şcoala profesională. Aşa am ajuns la următorul paradox: în vreme ce se aşteaptă meseriaşi în zone-cheie, statul produce studenţi în domenii inutile. Și singura strategie pare să fi fost să dăm ţării cât mai mulţi absolvenţi de universităţi. Numărul acestora a explodat în ultimele două decenii. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că, dacă în 1990 România avea 25 de mii de absolvenţi de facultate, în 2010 trecea cu mult de suta de mii, de cinci ori mai mulţi. Pregătim în neştire absolvenţi de drept, de economie şi ştiinţe sociale, depăşind în aceste zone cu mult media ţărilor din vestul Uniunii Europene. Aşa stând lucrurile, nu trebuie să ne mai mire că în ţară rata şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani a ajuns la o cotă alarmantă: 20%, faţă de 6 % în Germania, de exemplu, o ţară cu cel mai bun sistem de învăţământ profesional. Iar lucrurile nu pot merge decât în mai rău, având în vedere că nicio autoritate centrală de până acum nu a făcut un pas elementar în această privinţă: să încerce să afle care sunt meseriile care se caută pentru învăţământul universitar şi mai ales pentru cel profesional. „Nu am văzut niciun studiu care să arate dacă absolvenţi unei şcoli profesionale, în momentul în care au terminat, s-au şi angajat. În mod normal, aceste studii ar trebui să arate că absolvenţii se angajează pe meseriile în care statul îi pregăteşte sau în meserii conexe acestora. În niciun caz nu ar trebui să formezi strungari, iar ei să se ducă şi să lucreze ca măturători. Dau un exemplu extrem, dar aşa e”, observă Claudia Petrescu, cercetător al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) din cadrul Academiei Române.

 

Au nevoie de tractoriști – pregătesc tâmplari

 În lipsa unui studiu oficial, am făcut noi o cercetare a realităţii. Am mers într-o mică localitate de la marginea ţării. Pecica, judeţul Arad. Aici, şcoala profesională din localitate pregăteşte de zece ani tâmplari. Am luat, aşadar, la pas localitatea să aflăm câţi dintre elevi şi-au găsit de lucru în zonă în ultimul an. Răspunsul a venit simplu: niciunul. Și nici nu e de mirare, căci în Pecica sunt doar trei firme de profil, cu angajaţi cât să îi numeri pe degete. Una dintre ele are chiar zero lucrători. „În ultimii şase ani, nu ştiu dacă şi-au găsit de lucru doi tâmplari. Ceilalţi s-au dus în zona industrială a Aradului, s-au angajat ca altceva. Nu numai că au pierdut ani din viaţă făcând o meserie care nu se cere, dar Ministerul Învăţământului a pierdut bani investind în ceva ce nu se caută şi, din păcate, constatăm că este la nivel naţional acest fenomen, am ajuns să facem şcoală pentru profesor, nu pentru elev”, se arată revoltat Miodrag Staboiov, viceprimarul din Pecica. Culmea ridicolului este că, în acelaşi timp, în aceeaşi localitate, fermierii din zonă caută de zor absolvenţi de şcoală profesională din domeniul agricol, mai ales tractorişti, pe care ar fi dispuşi să îi plătească şi cu 2.000 de euro pe lună. „Avem o grămadă de utilaje şi ne lipseşte personalul. În doi oameni lucrăm pe patru utilaje, lăsăm unul şi luăm altul, şi nu reuşim să găsim personal calificat, ca să ne acopere necesarul pentru astfel de utilaje”, explică fermierul Marian Lucaş. Aşadar, Pecica nu ar fi avut nevoie de o şcoală profesională care să producă tâmplari, ci una care să facă tractorişti. Dar realitatea locală nu se vede suficient de bine la Bucureşti. Cei de la primărie au tot făcut presiuni pentru a schimba profilul instituţiei de învăţământ, dar până acum nu au fost decât strigăte în pustiu. „Am cerut schimbarea profilului, a cerut şi fostul primar, a cerut şi actualul primar la Inspectorat, la Ministerul Învăţământului. Dar e foarte greu să schimbi un profil şi nu înţeleg de ce. Ar trebui să ne adaptăm cerinţei pieţei, să nu mai scoatem şomeri cu diplomă”, spune viceprimarul. Şi primarul Petru Antal îl completează: „Am discutat cu acea comisie care avizează şcolile profesionale şi am aflat toate condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim, şi nu sunt puţine, trebuie să recunosc, iar birocraţia e destul de mare şi în acest domeniu”.

Citeşte mai multe despre:   cosmeticiene

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Vrei să ai propria unitate militară? Te costă 7.000 €

Vrei să ai propria unitate militară? Te costă 7.000 €
Galerie Foto Câteva zeci de imobile, aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, au fost trecute, cu câteva zile înainte ca premierul Mihai Tudose...

Dragonul Transilvaniei explică eroarea imaginii vampirizate a Transilvaniei

Dragonul Transilvaniei explică eroarea imaginii vampirizate a Transilvaniei
Galerie Foto Manfred are 56 de ani și iubește Grădina Carpaților... așa sunau spoturile publicitare pentru brandul de țară, dar personajul era fictiv. Manfred Michael Seiler, în schimb, chiar are 56 de ani și promoveaz

Povestea incredibilă a unui bărbat care a stat ascuns sub pământ 22 de ani de frica Securității

Povestea incredibilă a unui bărbat care a stat ascuns sub pământ 22 de ani de frica Securității
Uluitoarea istorie a lui mos Ilie Alecsoaie, care a stat 22 de ani sub pamant, ascuns intr-o groapa, de teama Securitatii. Mos Ilie Alecsoaie, din comuna Roma-Botosani, nu-si poate socoti in cantarul vietii toti cei 75...

Reumatismele ne au pe listă pe toţi

Interviu cu medic primar reumatolog doctor Florin Rădulescu. Reumatismele de uzură în articulaţii, artrozele, sunt foarte dese, reumatismele inflamatorii sunt mai rare. În artroze implantarea unei...

Ţepele de 1 miliard euro de la ANRP, luate la puricat

Ţepele de 1 miliard euro de la ANRP, luate la puricat
O firmă din București va verifica, până la finalul acestui an, peste 2.000 de rapoarte de evaluare care au stat, în perioada 2009-2011, la baza deciziilor emise de căte Comisia Centrală pentru...

Românul care ar putea transforma gunoiul în aur negru

Românul care ar putea transforma gunoiul în aur negru
Țara noastră munţi de gunoaie poartă, noi cerşim din poartă-n poartă. Un român şi-a investit toată averea pentru a pune la punct o tehnică revoluţionară prin care deşeurile din tomberoanele noastre...

Ce salarii încasează și ce proprietăți au șefii polițistului pedofil de la Brigada Rutieră

Ce salarii încasează și ce proprietăți au șefii polițistului pedofil de la Brigada Rutieră
Galerie Foto Dosarele care îl vizează pe agentul Eugen Stan, pedofilul de la Brigada de Poliţie Rutieră a Capitalei, au aruncat în aer Ministerul de Interne. Șeful IGPR, Bogdan Despescu, i-a înaintat, la...

Centenarul Marii Uniri - Povestea fabuloasă a bunicii României Mari

Centenarul Marii Uniri - Povestea fabuloasă a bunicii României Mari
Galerie Foto Pia Bratianu, personalitate fabuloasa, pe nedrept uitata astazi, s-a aflat timp de peste 50 de ani, cu discretie, in miezul celor mai importante evenimente din istoria Romaniei, de la Unirea Principatelor pana dupa...

SRI cumpără detectoare cu raxe X de la apropiați ai generalului „Timpanul”

SRI cumpără detectoare cu raxe X de la apropiați ai generalului „Timpanul”
Galerie Foto Serviciul Român de Informații, printr-o unitate militară din zona Băneasa, a achiziționat, în ultimele zile ale anului trecut, aparatură de detecție cu raze X, pentru controlul bagajelor și coletelor...

România, înecată în gropi de gunoi clandestine

România, înecată în gropi de gunoi clandestine
Galerie Foto Conform ultimelor estimări, în ultimul an, cantitatea de deşeuri aruncate ilegal s-a dublat. Avem gunoaie peste tot: în munţi, pe plaje, în râuri şi lacuri, în parcuri și în...

Petronela Rotar: Am fost nevoită să fiu puternică!

Petronela Rotar: Am fost nevoită să fiu puternică!
Petronela Rotar şi-a surprins fanii din nou cu romanul „Orbi” care s-a vândut în cifre record. Petronela a scris în trecut poezie şi proză scurtă, iar în 2017 primul său roman a...

Activitate de fost polițist: de la operațiuni suspecte cu droguri, la afaceri cu un lider PDL

Activitate de fost polițist: de la operațiuni suspecte cu droguri, la afaceri cu un lider PDL
Părinții unuia dintre cei mai controversați ofițeri de poliție, Petru Daniel Pitcovici, implicat în operațiuni suspecte cu narcotice de mare risc, traficate din America de Sud în Europa, dar și...

Ceramica de Horezu, distrusă de munţi de gunoaie

Ceramica de Horezu, distrusă de munţi de gunoaie
Zona turistică Horezu, vestită în toată lumea pentru ceramica de aici, a devenit de nevizitat din pricina unui munte de deşeuri care s-a înălţat în ultimii ani. Pânza freatică este...

De ce se introduc seminţe radioactive în prostată

De ce se introduc seminţe radioactive în prostată
Despre prostată circulă tot felul de păreri. Normal, este un blestem pentru bărbaţi. După 50 de ani, încep neplăcerile generate de prostată, iar la 80 de ani circa 85% dintre bărbaţi au afecţiuni la...

Operațiunea “Strict Secret” de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor UE

Operațiunea “Strict Secret” de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor UE
Lista cu informațiile secrete de stat, pe niveluri de securitate, elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a fost modificată, la sfârșitul anului trecut,...
Serviciul de email marketing furnizat de