Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară

Criza generală de forţă de muncă şi mai ales de specialişti în diverse domenii afectează economia României, dar situaţia pare că se îmbunătăţeşte, în ultima perioadă. O analiză a pieţei forţei de muncă arată că tendinţa de migraţie către ţările cu economie mai puternică şi nivel de salarizare mai ridicat a stagnat, în ultimul an, datorită creşterilor salariale din ţara noastră. Tendinţa actuală este acum aceea de a munci în România, unde salariile au ajuns la aproape acelaşi nivel cu cele din vestul Europei. Singurele pericole care ar putea determina migraţia forţei de muncă sunt deciziile politice greşite.

Exemplul cel mai relevant în analiza situaţiei pe piaţa forţei de muncă este sectorul IT, a cărui evoluţie arată clar în ce mod se pot schimba tendinţele, care sunt factorii declanşatori pentru fenomenul migraţiei specialiştilor sau pentru decizia oamenilor de a rămâne în ţară. Firmele de recrutare, mai ales cele specializate pe head-hunting, au date concludente care pot demonstra evoluţia în timp a acestor tendinţe. Firmele româneşti de recrutare primesc foarte multe cereri din partea unor companii din vestul Europei, mai ales din Germania şi Austria, dar diferenţele salariale sunt deja mici, iar oamenii nu mai vor să plece. Un specialist în IT porneşte de la un salariu minim de 1.200 de euro net, pentru cei care sunt la început de carieră, şi ajunge la 3.500-4.000 de euro, ca arhitect în domeniul acesta. Un inginer IT cu cinci ani de experienţă câştigă 1.500 de euro net pe lună, în România. În Germania se câştigă puţin mai mult, cu circa 20%, dar costurile sunt mai mari. „E normal, când se face comparaţia, să rezulte că nu este rentabil. În situaţia actuală, aleg să plece doar cei care vor să se stabilească acolo, dar deja sunt din ce în ce mai puţini. Nu se mai pune problema că dacă se duc în Germania câştigă de două ori mai mult. Pe de altă parte, oamenii deja sunt suficient de educaţi încât să ia în calcul şi nivelul cheltuielilor, nu doar al veniturilor, ca atunci când mergeau pentru un salariu de 2.000 de euro, dar 1.000 costa doar chiria. Valurile de migraţie care apar sunt subiectiv determinate de măsuri politice sau ordonanţe de urgenţă, măsuri care determină o lehamite faţă de propria ţară. Tendinţa însă este să rămână în ţară. Puterea este la noi. Depinde de noi dacă vrem să-i menţinem în ţară sau ne jucăm cu mentalul lor şi-i determinăm să plece”, explică specialista în head-hunting Claudia Indreica, CEO Psihoselect.

Stagnează şi criza de personal

În ultimul an, piaţa de head-hunting a fost în creştere, după mulţi ani de scădere sau stagnare, fenomenul anterior fiind cauzat de criza economică. Acum se caută specialişti, însă companiile din România încă nu au curaj să facă un pas înainte, către investiţii în inovaţie, preferând strategiile cu rezultate imediate şi câştiguri garantate, pe moment. „De cele mai multe ori, sunt înlocuiri, nu neapărat investiţii noi, deşi pe piaţa românească se simte nevoia de investiţii noi. Pentru a face acest lucru, firmele au nevoie de stabilitate economică şi de măsuri legislative favorabile pieţei. În companiile de IT, de exemplu, se simte nevoia inovaţiei de produse, pentru că domeniul tehnic o solicită. În acelaşi timp, şi pe piaţa serviciilor este nevoie de inovaţie. Majoritatea firmelor de IT merg pe «outsourcing», nu au produsele proprii. Este o capcană în care cad investitorii, pentru că produsele garantează câştigul imediat, deşi investiţiile ar asigura câştiguri mari pe termen mediu şi lung”, mai expliă specialista. Există câteva proiecte, precum cele de la Politehnica din Bucureşti şi alte universităţi care au intrat în parteneriat cu mari companii, pentru a face invenţii şi inovaţii, mai ales în domeniul tehnic, dar impactul, la nivel naţional, este mic. Marile companii preferă să se bazeze pe stabilitatea produselor care au fost validate pe piaţă, pentru că acestea oferă predictibilitate, în contextul în care piaţa se aşteaptă la noi schimbări legislative. Nici facilităţile fiscale nu sunt încurajatoare pentru cei care ar vrea să investească în inovaţie.

Renunţarea la facilităţile fiscale pentru sectorul IT a creat deja panică, o astfel de decizie fiind devastatoare pentru acest sector economic, pentru că ar determina un nou val de migraţie a specialiştilor spre ţările care plătesc salarii mai mari.

Instruirea nonformală forţează reforma în universităţi

Sectorul IT este un foarte bun exemplu şi pentru analiza sistemului de formare a specialiştilor, din anii '90 până astăzi. Acolo unde universităţile nu ţin pasul cu evoluţia pieţei, formarea specialiştilor este preluată de companii, prin instruire nonformală, încă din anii '90. Cererea şi oferta se autoreglează, pe piaţa forţei de muncă, prin nivelul de atractivitate al domeniului de activitate, iar în IT se poate observa cel mai bine acest lucru. „O mare greşeală ar fi renunţarea la facilităţile pentru sectorul IT, care au impactat foarte mult dezvoltarea acestei ramuri de servicii. Pe de altă parte, a-ncurajat instruirea nonformală în domeniul IT, iar această instruire nonformală a forţat instruirea formală. Cu alte cuvinte, am avut operatori online, ca Microsoft sau Oracle, care făceau instruirea şi dădeau certificate pe competenţele lor şi, implicit, angajatorii puteau să-şi ia oameni cu competenţe, în contextul în care universităţile nu erau pregătite pentru acest segment de piaţă. Acest lucru s-a întâmplat din anii '90 până în 2007. Ca atare, universităţile au simţit o presiune şi s-au reformat, şi-au actualizat curricula, astfel încât să răspundă acestor nevoi ale pieţei. De aceea noi suntem atât de avansaţi în acest domeniu şi avem mulţi specialişti, pentru că am beneficiat de această formă de învăţământ nonformal”, spune Claudia Indreica, CEO Psihoselect. Acest domeniu a fost mai bine plătit decât celelalte şi a înregistrat creşteri tocmai pentru că a fost atractiv, din punctul de vedere al avantajelor financiare. Astfel, în 30 de ani, sectorul IT a atras o serie de tineri liceeni care s-au gândit că vor câştiga mai bine dacă se instruiesc în acest domeniu. Pe de altă parte, cererea crescută pe piaţă are nevoie acum şi de sprijin din partea mediului universitar, care ar trebui să se adapteze mai repede la nevoile pieţei. „Specialişti avem, dar ne lipseşte un val nou care să iasă din universităţi, care, din punctul de vedere al competenţelor, să fie la nivelul pieţei. Cu alte cuvinte, tot angajatorii îşi asumă, în continuare, o parte din instruire”, explică specialista în head-hunting.