Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Neregulile din Parcul Natural Bucegi par să nu se mai sfârşească. Asfaltarea Drumului Babelor va deschide platoul Bucegilor tuturor românilor pasionaţi de încingerea grătarelor. Turismul necontrolat va avea un impact major asupra speciilor protejate din Parcul Natural Bucegi. Până la invazia grătarelor, an de an o suprafaţă de teren acoperită de pajişti protejate de legislaţia europeană este incendiată fără nici o aprobare de la administraţia Parcului sau de la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Cu toate acestea, instituţiile care ar trebui să protejeze mediul stau cu mâinile în sân şi se mulţumesc să aplice de fiecare dată, la sesizarea unui iubitor al munţilor, o simplă amendă. "În fiecare an, administratorul parcului a îngăduit ca un cabanier să dea foc unei suprafeţe înierbate din Parcul Natural Bucegi, exterminând orice specie faunistică existentă în acea zonă", ne-a declarat Adrian Ciorbă, ghid naţional de turism şi custode onorific al Comisiei Monumentelor Naturii.
Pentru a preveni incendierea pajiştii de lângă cabana Popas Alpin de la Cota 1400, Ciorbă a depus anul acesta o sesizare la instituţiile abilitate să ia măsuri. Răspunsul la sesizare este uimitor. "A fost contactat telefonic dl Cojocaru Mihai, administratorul SC Popas Alpin Cota 1400, pentru a lua toate măsurile pentru prevenirea incendierii pajiştii limitrofe unităţii; în cazul în care nu se vor respecta măsurile convenite de comun acord, unitatea va fi sancţionată contravenţional", potrivit răspunsului primit de Ciorbă de la Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Prahova.
Pe birourile Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova şi Piteşti, precum şi la Garda Naţională de Mediu zac nenumărate plângeri şi sesizări cu privire la construcţiile, defrişările, incendierile ilegale din Parcul Natural Bucegi, însă nici una dintre instituţii nu ia măsuri în vederea stopării neregulilor din aria protejată la nivel european. Mai rău este că, de cele mai multe ori, instituţiile care ar trebui să protejeze mediul nu aplică nici măcar o banală amendă celui care încalcă legea, făcându-se că nu ştiu nimic despre ce se întâmplă în zona respectivă. O practică cunoscută deja este cea a amânării controlului la faţa locului până la intrarea în legalitate a neregulilor sesizate de iubitorii naturii. Pe lângă incendierea pajiştilor protejate la nivel european, administratorul parcului nu face nimic pentru a stopa tăierile ilegale de copaci sau extinderile unor construcţii deja existente.
"Prin reabilitarea Stânei turistice Târle, autorităţile au înţeles că pot demola de tot stâna veche şi că pot ridica acolo o construcţie mai mare.
Acest proiect, care nici acum nu are acte de reglementare în domeniul mediului, a început prin 2009 şi numai după multe eforturi personale pe la Prefectură, Guvern, Parlament au venit şi alte instituţii să constate nenorocirile din acea zonă şi abia la începutul lunii august 2010, cu mare greutate, au fost amendaţi făptaşii, în speţă Primăria Sinaia. Amplasamentul cabanei, că seamănă mai degrabă cu o cabană, şi nu cu o stână, este situat lângă Parcela 14, o zonă forestieră unde prin lege este interzisă intervenţia umană, potrivit OM 552/2003. În acea zonă s-a intervenit ilegal, nimeni nu a luat vreo măsură. Mai mult, în urma accesului tacit s-a executat o prelungire de pârtie, defrişându-se o mulţime de copaci, în condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu ai voie să tai nici măcar o crenguţă", explică Adrian Ciorbă.
Acesta susţine că "cei mai mari duşmani ai Parcului Natural Bucegi sunt chiar cei abilitaţi să îl protejeze", deoarece administratorul parcului permite mafiei lemnului să exploateze pădurile în mod necontrolat şi aprobă o sumedenie de proiecte, la cererea autorităţilor locale sau judeţene, care au consecinţe devastatoare asupra ariei naturale. Mai mult, acesta susţine că administrarea PNB se face de Horia Iuncu în parteneriat cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa, motiv pentru care niciodată acest om nu va respinge vreun proiect al dlui Florin Popescu, care este preşedintele CJ Dâmboviţa. "Iuncu îngăduie realizarea unor proiecte ilegale, cum ar fi telescaunul din Valea Soarelui, reabilitarea Stânei Târle, terasa din Valea Soarelui, cabana Dichiu etc. Toate sesizările despre incompetenţa Administraţiei Parcului Natural se opresc la secretarul de stat Cristian Apostol, care se ocupă cu Pădurile. Acest secretar de stat şi alţi directori din Ministerul Mediului nu ştiu altceva decât să dea gir unor studii pe biodiversitate ilegale. Nişte amatori au ajuns să conducă destinele mediului în ţara noastră", explică Ciorbă.
Întregul Parc Natural Bucegi este în ghearele unui mecanism mafiot care are ca scop îmbogăţirea personală în detrimentul interesului general. Folosind expresii ca dezvoltarea durabilă, interesul comunităţii, fonduri europene etc., autorităţile acoperă propriile interese.
"Ei au scos legea din acest Sit Natura 2000 de importanţă comunitară. Zilnic în Bucegi au loc o mulţime de ilegalităţi care nu sunt sancţionate pentru că nu se doreşte acest lucru. Anul trecut am adus la bugetul statului peste 2 miliarde lei vechi, pe linie de mediu. Eu făceam sesizările acolo unde nu voiau oamenii mediului să dea amenzi, acolo unde aceştia colaborau cu infractorii. În Valea Prahovei şi în Bucegi avem de a face cu reţele infracţionale specializate pe căpuşarea fondurilor publice, pe acţiuni ilegale cu privire la mediu... Nimeni nu păţeşte nimic, pentru că se fură în grup, iar dacă ar trebui operată o arestare atunci numai dintr-un oraş trebuie luate circa 100 de persoane", a declarat Adrian Ciorbă.
Parcul Natural Bucegi cuprinde 14 Rezervaţii Naturale unde ar trebui protejate şi conservate habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic şi paleontologic. Teoretic există toate organismele care ar trebui să vegheze la protejarea acestor bogăţii naturale.
Practic, exact cei care ar trebui să se ocupe de aceasta au alte interese sau îşi fac superficial treaba. Activitatea este controlată de Administraţia Parcului, în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor, dar şi de un Consiliu Ştiinţific, format din somităţi în protecţia mediului, care din cauza presiunii politice nu mai iau decizii corecte.
Reabilitarea Drumului Babelor este crucea de la căpătâiul Bucegilor
Legat de reabilitarea Drumului Babelor, Ciorbă ne-a povestit cum au fost realizate şedinţele de dezbatere publică, mai mult de ochii lumii, pentru a se bifa încă o etapă în vederea obţinerii avizului de mediu. "Încă de acum un an am luat atitudine împotriva acestui nefericit proiect. Din păcate, observaţiile mele nu au fost luate în seamă, pentru că orice decizie în Parcul Natural Bucegi este mai întâi politică. Am participat la cabana Cuibul Dorului la o dezbatere publică pe tema acestui proiect, de altfel am fost singurul cetăţean care se afla acolo dorind să aflu detalii despre proiect... restul erau angajaţi din consiliile judeţene, instituţii de mediu. În calitate de ghid turistic, dar şi ca localnic care străbate Bucegii de la vârste fragede, tot ce pot spune este că acest drum nu va dezvolta altceva decât conturile unora. Acest proiect este crucea de la căpătâiul Bucegilor şi are încuviinţarea unor oameni ai mediului. Incompetenţi de genul actualului şef al Parcul Natural Bucegi, domnul Horia Iuncu, permit să se desfăşoare tot felul de ilegalitaţi", ne-a explicat Adrian Ciorbă. Locaţia aleasă pentru şedinţa de dezbatere publică, respectiv Cabana Cuibul Dorului, este aceeaşi unde au loc şi întrunirile Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi, administrată de societatea comercială Alpedor SRL. Firma îi aparţine lui Petre Ghiţă, tatăl bossului de la Asesoft, Sebastian Ghiţă.
Omul de afaceri este cunoscut pentru că întreţine relaţii politice transpartinice. La momentul la care a preluat conducerea staţiei Realitatea TV printr-un contract de management de 75 de milioane de euro, nu puţine voci au speculat că o astfel de ofertă substanţială nu poate să ascundă decât o tentativă a partidului de guvernământ de a încerca să controleze anumite voci critice care apar pe sticlă.
În ediţia de mâine:
Românii iau atitudine împotriva dezastrului pe care Drumul Babelor îl va aduce în Munţii Bucegi. Cititorii Jurnalului Naţional se alătură Mişcării de Rezistenţă şi îşi spun punctul de vedere legat de acest subiect. O puteţi face şi dvs. scriindu-ne pe miscareaderezistenta@jurnalul.ro sau direct la rubrica de comentarii.
Citește pe Antena3.ro
