Guvernul neputinţei vrea să ne îndatoreze şi nepoţii

Traian Băsescu a declarat, luni-dimineaţă, la Cotroceni, la întâlnirea cu şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, că în luna octombrie va trebui analizată posibilitatea discutării unui nou acord cu FMI.

"De această dată vă aflaţi în România doar pentru a celebra aniversarea Băncii Naţionale a României. Mă bucur să vă văd din nou. Mă uit spre vizita din octombrie, când nu va fi o sărbătoare, ci o evaluare a dificultăţilor pe care le întâmpinăm. Propunerea mea către dumneavoastră este ca, cu ocazia vizitei din octombrie, să ne uităm la viitorul acord între România şi FMI, să vedem dacă soluţia corectă este extinderea actualului acord sau de a avea un acord de tip «precautionary», acesta este mesajul meu căre dumneavoastră şi, în acelaşi timp, căutăm să continuăm împreună reformele structurale şi absorbţia fondurilor europene. Este necesară crearea spaţiului fiscal necesar pentru absorbţia fondurilor", a spus Traian Băsescu la începutul întrevederii cu Jeffrey Franks.

Acordul de tip precautionary (preventiv) conferă credibilitate României pe pieţele externe de capital, dar şi pe cea internă. Cu un astfel de acord, o ţară poate ieşi să împrumute bani la costuri mai bune decât dacă nu ar avea această plasă a FMI. În plus, o astfel de înţelegere presupune şi o linie de finanţare pusă într-un cont la dispoziţia ţării la care în caz de nevoie se poate apela. Un fel de bani rezervaţi, la care nu se apelează decât în cazuri de urgenţă. România a mai avut un cord de tip preventiv între 2004 şi 2006 care nu a fost finalizat, numai prima evaluare fiind încheiată.

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că Fondul ar putea închide robinetul de bani la care e conectată România, iar următorul acord va fi tocmai unul de tip preventiv. "Cred că o nouă cooperare cu FMI şi Comisia Europeană se va face în două mari direcţii: o întărire a administraţiei astfel încât să poată să atragă mai mulţi bani europeni şi o accelerare a reformelor în domeniul muncii, sănătăţii, restructurării companiilor de stat cu datorii. Acest acord precaut înseamnă un parteneriat dintre România şi FMI care incumbă monitorizarea politicilor economice ale României", a declarat Tănăsescu pentru Antena 3.

Tănăsescu a spus răspicat că "Guvernul român nu va mai lua bani de la FMI. România se va împrumuta de pe pieţele de capital interne şi externe pentru a-şi acoperi deficitele pe care le are, iar acordul preventiv va ajuta la reducerea costurilor acestor împrumuturi. Eu exclud un acord care să aducă împrumuturi de bani. Va fi un acord de tip precaut, dar cu anumite condiţionalităţi pentru implementarea de reforme în administraţie şi societăţi de stat".
Situaţia României a ajuns disperată, dacă ne gândim că datoria externă a ţării s-a dublat în doi ani şi a ajuns la 87 miliarde de euro, iar o parte din aceste împrumuturi vor ajunge la scadenţă în 2011.

Anul viitor, statul are de acoperit o emisiune de eurobonduri de 700 milioane de euro care ajunge la scadenţă şi încă 1,4 miliarde de euro din bonduri pe care le-a vândut în toamna trecută băncilor locale. În plus, bugetul trebuie să răscumpere şi o mare parte din titlurile de stat, având în vedere că aceste împrumuturi sunt pe termen foarte scurt. În acest moment, statul român are o datorie internă care a trecut de 52 miliarde de lei, în creştere de 4,4 ori faţă de 2008. Să nu uităm că, în afara acestor datorii, Guvernul ar trebui să facă rost anul viitor de cel puţin 3 miliarde de euro pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB, prognozată pentru 2011. Asta înseamnă că mai trebuie reduse încă 2,4 puncte procentuale din PIB, ceea ce înseamnă 3 miliarde de euro, faţă de deficitul cu care se va încheia acest an, respectiv 6,8%. Asta în situaţia în care 2010 se va încadra în ţinta de deficit stabilită, lucru şi el foarte greu de realizat.

Opoziţia a reacţionat negativ la declaraţiile lui Băsescu. "Dacă e să luăm din nou un împrumut, oamenii trebuie să ştie de ce luăm banii, la ce folosesc şi cum îi dăm înapoi. Dacă îl întrebăm acum pe domnul Boc sau pe noul ministru de Finanţe cum şi de unde dăm banii pe care deja i-am luat, habar nu au. Dacă vor să mai ia alţi bani ca să mai cumpere un an de stat la putere, e o crimă împotriva poporului român şi a viitorului nostru", a declarat preşedintele PSD Victor Ponta. Liderul social-democrat a spus că Băsescu ia în calcul contractarea unui nou împrumut pentru a folosi banii pentru "afacerile personale" şi pentru "afacerile PDL şi ale prietenilor săi". Solicitat să comenteze declaraţia lui Traian Băsescu privind posibilitatea contractării unui nou împrumut de la FMI, Ponta a răspuns: "Este tipică pentru Traian Băsescu: după el, potopul! Dacă poate să ne îndatoreze pe următorii 100 de ani şi să plătim noi, ceilalţi, e foarte bine, iar banii îi va folosi ca şi până acum pentru afaceri personale, ale PDL şi prietenilor. Ne vom opune prin toate mijloacele".

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a spus, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al partidului, că o eventuală decizie a autorităţilor de la Bucureşti de a contracta un nou împrumut de la FMI nu ar fi un lucru grav, cu condiţia ca banii să fie direcţionaţi în investiţii. "Este o perspectivă foarte rea pentru România, nu pentru că se ia un nou împrumut, asta nu ar fi un lucru grav, ci pentru că se pare că se ia din nou nu pentru investiţii. Orice împrumut care nu se foloseşte pentru investiţii nu generează creştere economică şi nu facem decât să ne îndatorăm", a afirmat el. Dragnea a acuzat actualul Guvern că nu propune măsuri de relansare economică, limitându-se la diminuarea cheltuielilor bugetare.

"Am sesizat la dinastia Boc, că e Boc al cincilea, că nu vorbeşte despre nici o măsură de relansare economică. Singurele lucruri despre care vorbeşte el, precum şi mentorul său de la Cotroceni, se axează pe austeritate şi austeritate, pe tăieri şi tăieri", a mai declarat Dragnea.

Şi preşedintele PC, Daniel Constantin, a declarat ieri că partidul este împotriva angajării unui nou împrumut de la FMI dacă se va aplica, în continuare, aceeaşi politică de a plăti, din aceste fonduri, pensiile şi salariile. "Haideţi să vedem pentru ce se contractează acest nou credit. Sigur că nu putem să fim de acord pentru că, din păcate, copiii, nepoţii vor fi cei care vor plăti dobânda la aceste credite. (...) Dacă vom avea aceeaşi politică de plată a pensiilor şi salariilor din creditul de la FMI, sigur că vom fi împotrivă. Dacă vom vedea că se vor duce în investiţii, atunci va trebui să discutăm", a spus preşedintele PC.

Liderul PNL, Crin Antonescu, a declarat la rândul său că rediscutarea acordului cu FMI înseamnă un nou împrumut "care va trebui să-l plătim noi şi copiii noştri, împrumuturile, iar domnul Traian Băsescu şi cei care guvernează în numele domniei sale şi cu voie de la domnia sa îndatorează iresponsabil România pentru a-şi îmbogăţi clientela, începând cu ei înşişi. Cu alte cuvinte, o mai spun o dată simplu: Băsescu şi PDL împrumută bani pe care îi consumă ei şi pe care îi plătim noi, miliarde şi miliarde de euro", a susţinut Crin Antonescu. Liderul PNL a solicitat din nou Guvernului să prezinte foarte clar datele economice reale. "Sunt contradicţii flagrante între sume pe care primul-ministru, preşedintele şi implicit chiar şi domnul Franks le pronunţă. Problema arieratelor, vedeţi foarte bine că preşedintele a vehiculat cifre foarte diferite, şi practic noi, în acest moment, ca şi dumneavoastră, nu ştim cât de gravă este într-adevăr situaţia economică a României", a adăugat liberalul.

Bulgaria nu are nevoie de bani de la FMI
Cel puţin doi ani fără împrumut de la FMI este previziunea ministrului Finanţelor. Acţiunea se petrece însă la sud de Dunăre, unde autorităţile bulgare dau asigurări că ţara va reuşi să-şi depăşească actualele dificultăţi economice fără sprijin financiar din partea Fondului. "În ceea ce priveşte politicile economice, guvernul bulgar se descurcă la fel de bine ca majoritatea statelor Uniunii Europene", a spus ministrul Simeon Djankov, citat de Novinite. Ministrul a adăugat că se aşteaptă să vadă creştere economică în Bulgaria începând din acest an. Estimarea pare a fi în concordanţă cu previziuni recente ale FMI, care arătau că ţara va ieşi din criză la sfârşitul lui 2010. Autorităţile de la Sofia spun că principala "armă" cu care au combătut criza a fost politica fiscală prudentă.

  ● Irina Cristea

Picătura de la Banca Mondială
România ar putea primi până la sfârşitul lui octombrie o tranşă de 360 milioane de euro de la Banca Mondială (BM), parte a acordului încheiat cu FMI, UE şi alţi creditori internaţionali, iar banii vor fi folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetar, a afirmat Francois Rantrua, country manager al BM. Ministerul Finanţelor şi o echipă de experţi ai BM urmează să finalizeze negocierile pentru eliberarea fondurilor până la 10 septembrie, iar propunerea va fi supusă aprobării conducerii BM la 19 octombrie, a declarat Rantrua. Acordarea fondurilor depinde însă de aprobarea de Parlament a modificărilor sistemului de pensii şi a introducerii coplăţii în asigurările de sănătate, a adăugat el. "Pensiile, coplata în sistemul de sănătate, toate aceste probleme sunt destul de avansate şi sunt condiţii pentru eliberarea tranşei", a spus Rantrua. Până în prezent, România a primit tranşe în valoare de 10,7 miliarde de euro de la Fond, 2,5 miliarde de euro de la Comisie şi 300 milioane de euro de la BM.