x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Videanu îşi pune în cap francezii

Videanu îşi pune în cap francezii

07 Iul 2010   •   00:00
Videanu îşi pune în cap francezii
Sursa foto: Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional

Telenovela Clona, varianta româno-chineză



Ministrul Economiei, Adriean Vi­dea­nu, a ajuns subiect şi în presa in­ter­na­ţională, care relatează cum oficialul român a intervenit într-o li­ci­ta­ţie în favoarea unei firme care vindea tehnologie pentru care nu avea drepturi de proprietate intelectuală. Principalul cotidian de afaceri francez, Les Echos, dedică o amplă anchetă "băieţilor deştepţi" din ener­gie şi modului în care Ministerul Eco­no­miei a intervenit într-o licitaţie cu dedicaţie în valoare de peste 50 de milioane de euro. Scandalul ar fi trecut neobservat în România dacă Mi­nisterul Economiei nu ar fi publicat pe site-ul instituţiei un drept la replică la ancheta publicaţiei franceze.

Consecinţele acestui scandal mocnit sunt extrem de grave şi au fost relatate pe larg de presa franceză. România riscă să piardă fonduri ne­rambursabile europene în valoare de 21,8 milioane de euro destinate mo­dernizării Complexului Energetic Craiova.
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) anchetează modul de atribuire a contractului pentru desulfurarea gazelor la CE Craiova. Contractul în valoare de peste 50 de milioane de euro a fost câştigat în iunie 2009 de consorţiul Idreco-Insigma-Romelectro. Iniţial, fusese declarată câştigătoare unitatea italiană a gigantului industrial francez Alstom, dar consorţiul condus de românii de la Romelectro au făcut contestaţie.

Povestea din spatele acestui caz controversat este mult mai complexă şi are la bază un litigiu internaţional între firma Alstom şi o firmă chineză Insigma Technologies, privind încălcarea dreptului de proprietate intelectuală.

Potrivit jurnaliştilor francezi, totul a început în 2004, când grupul francez Alstom a semnat un acord de licenţiere a unor tehnologii proprii cu firma chineză Insigma Technologies. Prin acordul respectiv, Alstom dădea voie chinezilor să folosească, numai pentru piaţa chineză o tehnologie proprie, numită "desulfurarea umedă", care permite capturarea dioxidului de sulf emis de termocentrale. În 2006, compania chineză a mutat licenţa pe numele unei filiale, Insigma M&E, violând licenţa. Când a observat asta, Alstom a atacat firma chineză la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Singapore, iar Insigma este condamnată să verse 26,6 milioane de dolari către Alstom. De ce a preferat Videanu să cumpere tehnologie mai scumpă şi mai pi­ra­ta­tă de la firma italiano-chineză?
Firma chinezească Insigma s-a aliat cu o Idreco, o companie italiană de inginerie. Duoul face prima ofensivă candidând în 2007 pentru moder­nizarea Complexului Energetic Ro­vinari, din România, contract de 150 de milioane de euro. Dar oferta nu a fost reţinută deoarece era tehnic insuficientă, potrivit Les Echos.

În 2009, se aplică "reţeta" tradiţională de făcut bani uşor la o licitaţie: câ­ştigă cineva, după care vine tura de contestaţii şi, în final, rămâne la lu­crări o firmă care cere mai mulţi bani. Astfel, Alstom Spa câştigă iniţial, dar consorţiul Idreco-Insigma şi având în frunte Romelectro reclamă totul la Consiliul Naţional pentru Contestarea Licitaţiilor (CNSC) pe motiv că nu se respectă data-limită cerută, şi anume 31 decembrie 2010.

Les Echos ironizează justiţia română, care dă dreptate chinezilor. Dar, Alstom nu se dă bătută şi mai face încă un demers, în martie 2010, la Tribunalul Cluj. Iar aici, publicaţia franceză spune că "ministrul Industriei, Adriean Videanu, s-a implicat personal, cerând în scris judecătorului să respingă cererea Alstom".
Pe româneşte, ministerul cere ju­de­că­torului să dea dreptate celor care copiază tehnologia Alstom. Şi a căror lucrare costă 57,4 milioane de euro, faţă de cele 52,2 milioane de euro cu care francezii câştigaseră iniţial licitaţia.  

Ministerul Economiei spune, într-un drept la replică de pe pro­priul site, că documentul în cauză nu este o "iniţiativă personală" a mi­nis­tru­lui, ci un document public emis de Departamentul juridic. "Este vorba pur şi simplu de o «cerere de intervenţie vo­luntară», procedură civilă uzua­lă atât în Codul de Procedură Ci­vilă român (articolele 49, 55), cât şi în cel francez (articolul 66), care sti­pulează posibilitatea intervenţiei unui terţ într-un proces pornit de alte părţi, în numele unui interes legitim, în ca­zul acesta respectarea unor termene", scrie mi­nisterul pe site-ul său.

Jurnaliştii de la Les Echos observă cum Constantin Diţescu, director al Complexului Energetic Craiova la momentul cererii de oferte, a ajuns să lucreze exact la... Romelectro. Motiv pentru care Alstom a sesizat OLAF, cât şi Direcţia Generală Pieţe Interne a Comisiei Europene.

În urma afacerii, România riscă să piardă cele 21,8 milioane de euro din suma totală a contractului şi care vin de la UE. Telenovela românească este cro­i­tă exact pe calapodul uneia bul­gă­reşti care conţine aceiaşi actori (Als­tom şi Idreco-Insigma). Acolo, chinezo-italienii au câştigat licitaţia pentru modernizarea centralei Ma­ritza Est 2. OLAF a început ancheta împreună cu braţul său armat, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care contribuia cu 34 de milioane de euro, a suspendat plăţile, mai scrie Les Echos. Cum centrala trebuie să intre în funcţiune până în noiembrie 2011, bulgarii s-au reorientat rapid la finanţare şi au apelat la... China.

Un alt risc este ca lucrările să nu fie gata până la 31 decembrie acest an, data-limită fixată de CE pentru reducerea emisiilor poluante la CE Craiova, mai ales pentru că toate contestaţiile şi mersul la tribunale au întârziat lucrările cu 10 luni. Astfel, România riscă să aibă deschisă procedura de in­frin­ge­ment de către CE. "cen­trala ar trebui să fie închisă, pu­nând în pericol alimentarea cu ener­gie termică a celor aproximativ 350.000 de locuitori ai oraşului Cra­io­va, o populaţie comparabil ca nu­măr cu cea a oraşului Ni­sa", după cum spune Ministerul Eco­no­miei

×
Subiecte în articol: economic