Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Integrarea postrevoluţionară a României în Occidentul european şi atlantic a însemnat enorme sacrificii, ilustrate de dispariţia a patru milioane de locuri de muncă, a multor întreprinderi industriale şi a câtorva dintre cele mai importante bănci româneşti. Trei elemente au condus la această situaţie: absenţa unei viziuni strategice coerente în guvernarea concretă a ţării; incapacitatea de restructurare a economiei naţionale pentru a o face competitivă; extinderea corupţiei în politică.
Din acest triplu motiv, România a ajuns să fie plasament de capital străin rambursat la dobânzi plătite de stat şi, totodată, piaţă de desfacere în condiţiile în care importurile au depăşit constant şi substanţial exporturile. România a devenit furnizoare masivă de forţă de muncă europeană la preţ redus.
Fondurile europene care constituie o mare şansă pentru dezvoltare sunt practic neaccesate. Iresponsabilitatea Guvernului în ceea ce priveşte tragerea şi utilizarea fondurilor europene a fost însoţită de satisfacerea intereselor altor ţări europene care le-au putut folosi în sprijinul propriilor lor obiective.
Tabloul prezentat nu dă o imagine completă a greutăţilor pe care România le are încă de întâmpinat. Împrumuturile de zeci de miliarde de euro contracte de actuala guvernare nu se află încă în faza de plată. Momentul plăţii acestor datorii va constitui o nouă sufocare a economiei româneşti şi o pauperizare încă şi mai accentuată a românilor.
În prezent, dobânzile practicate de bănci sunt excepţional de mari raportate la condiţiile crizei. Marjele de dobândă ale băncilor percepute la creditele acordate s-au dublat în câteva luni faţă de nivelul celor plătite depunătorilor. Dobânda de referinţă a Băncii Centrale Europene, Euribor, este de sub 1%, în vreme ce dobânda de referinţă a României, Robor, este de aproape 7%. Inevitabil, Euriborul va creşte şi vor creşte, prin urmare, şi dobânzile practicate în România.
FMI şi alte instituţii internaţionale au multă influenţă în România, pentru că slăbiciunile României le invită să intervină. Actualul Guvern a transformat mijloacele gestiunii penuriei în scopuri ale guvernării.
Vremurile grele de azi vor deveni insuportabile mâine. Viaţa reală a familiilor şi cetăţenilor, a întreprinderilor şi instituţiilor este criteriul adevărului, iar nu logica adesea absurdă a actualei guvernări cu raţiunile sale pe care societatea nu le înţelege, dar pe care este nevoită să le îndure.
În mai puţin de doi ani, România a devenit în ochii guvernelor, presei şi opiniilor publice din ţările europene un exemplu al răului, al sărăciei, al incompetenţei, într-un cuvânt, al neeuropenismului. ţara a fost aşezată de guvernanţii ei de astăzi într-o situaţie de ţap ispăşitor, asupra căruia este convenabil de deversat din străinătate toate defectele imaginabile.
Născut din încălcarea şi din abuzul sistematic al legii fundamentale şi al bunelor practici democratice, actualul regim politic este discreditat. Neîncrederea cetăţenilor este maximă. Numai o schimbare politicală radicală poate readuce încrederea în politică şi poate da o şansă unei guvernări competente şi oneste.
Numai cu condiţia ca opoziţia politică să se sprijine pe evidenta şi larga opoziţie civilă. Alianţa dintre opoziţia politică şi mişcarea de nemulţumire cetăţenească generalizată trebuie să devină neîntârziat alternativa. Alternativa va fi credibilă dacă va fi aşezată pe un proiect credibil, cu un program credibil şi oameni credibili.
Prof. dr dr Daniel BARBU
Prof. dr Alexandra IONESCU
Prof. dr Vasile MORAR
Prof. dr Petre ROMAN
Bucureşti, 31 august 2010
Citește pe Antena3.ro
