Bac-ul, pe stil nou

Guvernul a aprobat proiectul Legii educaţiei naţionale, după ce a mai făcut nişte modificări pe ultima sută de metri, şi cere Parlamentului dezbaterea în regim de urgenţă. Printre modificările făcute de Guvern se numără şi o probă transdisciplinară la bacalaureat, cu întrebări din mai multe materii.

Absolvenţii de clasa a XII-a vor susţine o probă scrisă transdisciplinară la limba şi literatura română şi o limbă de circulaţie internaţională, comună pentru elevii de la toate profilurile şi specializările. Va mai fi o probă scrisă la limba şi literatura maternă, comună pentru elevii de la toate profilurile şi specializările care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, şi o probă scrisă transdisciplinară, diferenţiată în funcţie de filieră, profil şi specializare, la matematică şi ştiinţele naturii, pentru profilul real, respectiv la ştiinţe socio-umane, istorie, geografie, economie, sociologie şi psihologie, pentru profilul umanist.

Bacalaureatul va include şi o probă de cunoştinţe tehnologice specifice calificării profesionale urmate, la profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului ori la profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic din filiera vocaţională. MECTS a mai anunţat că noul tip de bacalaureat va intra în vigoare din 2012, iar cel privind admiterea la liceu din 2013.

Proiectul de lege introduce obligativitatea învăţământului până la vârsta de 16 ani şi a claselor pregătitoare, clasa a IX-a trecând la învăţământul gimnazial, şi a fost aprobat de Guvern în ciuda tuturor protestelor şi contestaţiilor venite atât din partea celor patru confederaţii sindicale din Educaţie, cât şi din partea opoziţiei.

REACŢII
Sindicatele din Învăţământ sunt revoltate de introducerea modificărilor de ultimă oră, fără o dezbatere prealabilă cu partenerii sociali. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a declanşat ieri un referendum la nivel naţional, pe principalele probleme care îi nemulţumesc pe sindicalişti în privinţa proiectului legislativ, precum titularizarea, structura şcolară, managemerntul unităţii de învăţământ, acordarea de fonduri per capita şi pentru învăţământul privat.

Preşedintele FSLI, Aurel Cornea, a declarat că sindicatele nu cunosc noua formă a proiectului de lege al Educaţiei, care a fost aprobat ieri de Guvern şi s-a arătat indignat de "noua ediţie" a "telenovelei legii educaţiei", după ce, duminică, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Melania Mandas Vergu, i-a avertizat că vor avea "nişte surprize".

Senatorii PSD Ecaterina Andronescu şi Ioan Mang i-au solicitat ministrului Funeriu, la sfârşitul săptămânii trecute, reiniţierea dialogului şi a dezbaterii publice pe marginea proiectului legislativ, acuzându-l că nu a respectat procedura legislativă pentru Legea educaţiei şi că nu a organizat o dezbatere publică asupra proiectului înainte de a-l supune aprobării în Guvern şi trimiterii la Parlament.

Citește pe Antena3.ro

Ucraina a atacat pentru prima oară Rusia cu rachete ATACMS. Reacția Moscovei

Senatorii PSD acuză Executivul că încearcă "să crească şi mai mult controlul asupra universităţilor şi a instituţiilor de învăţământ" prin modificările propuse.

PNL a anunţat că va ataca Legea educaţiei la Curtea Constituţională, dacă se va constata că proiectul conţine elemente de neconstituţionalitate. Liberalii susţin că s-a încălcat legea cu privire la durata dezbaterii publice pe care ar fi trebuit să o aibă această lege, iar dialogul a lipsit. De asemenea, reprezentanţii Partidului Conservator consideră că graba cu care Guvernul vrea să promoveze Legea educaţiei este "o sfidare" la adresa partenerilor sociali implicaţi şi a partidelor din opoziţie, care au cerut o analiză mai atentă a proiectului.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, i-a invitat ieri pe reprezentanţii opoziţiei şi pe cei ai sindicatelor din domeniu să aducă "propuneri constructive" pentru eventuala îmbunătăţire a proiectului în dezbaterile din Parlament, declarând că va participa la discuţiile din comisiile şi grupurile parlamentare asupra proiectului de lege, dacă va fi invitat.

Structura bacalaureatului
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) anunţă că examenul naţional de bacalaureat se va organiza, conform noului proiect legislativ, în două sesiuni, constând în susţinerea a şapte probe: patru orale (sau de evaluare a diferitelor competenţe specifice) şi trei scrise. 

Elevii care studiază în una din limbile minorităţilor naţionale vor susţine cinci probe orale şi patru probe scrise. Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile acestei legi începând cu anul 2012.

Probele de evaluare a competenţelor sunt patru, respectiv cinci pentru absolvenţii care au studiat într-o limbă a minorităţilor naţionale: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, evaluarea competenţelor lingvistice la cele două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi evaluarea competenţelor digitale. La acestea se adaugă evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au studiat într-o astfel de limbă.

Probele scrise de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal sunt următoarele: o probă scrisă la limba şi literatura română, respectiv limba şi literatura maternă (probe comune pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, cu precizarea că proba în limba maternă e susţinută doar de elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale) şi două probe scrise, diferenţiate, în funcţie de profil, filieră sau specializare.

Astfel, pentru profilul real din filiera teoretică elevii vor susţine examen la matematică şi o probă transdisciplinară din ştiinţele naturii (fizică, chimie şi biologie). Pentru profilul umanist din filiera teoretică, probele se vor susţine la geografie şi transdisciplinar din ştiinţe socioumane (istorie, economie, sociologie, filozofie, psihologie). Pentru filiera tehnologică va fi o probă scrisă la disciplina specifică profilului şi o probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire, iar pentru filiera vocaţională sunt prevăzute o probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării şi o probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.

În cazul probelor de evaluare a competenţelor în limbi de circulaţie internaţională şi a competenţelor digitale, rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, respectiv prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu.

Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine sau examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al MECTS.

Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor specifice, au susţinut probele scrise prevăzute şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au o medie aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise cel puţin egală cu 6. În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.

Absolvenţilor de liceu care au susţinut evaluările competenţelor specifice li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise. În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările competenţelor specifice, respectiv rezultatele la probele scrise fost promovate cu cel puţin nota 5.

Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de MECTS, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. Conţinutul, calendarul şi modul de organizare a examenului de certificare a calificării se stabilesc de MECTS şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu.

Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul Naţional al Calificărilor şi suplimentul descriptiv al certificatului în format EUROPASS. Eliberarea certificatului de calificare nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.

Noua formulă de admitere la liceu
Potrivit Legii Educaţiei Naţionale, începând cu anul 2013, admiterea la liceu se realizează după o procedură ce ţine cont de raportul dintre numărul de candidaţi şi numărul locurilor oferite de unităţile de învăţământ liceal. 

Astfel, în cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de liceu, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului. Dacă numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu, admiterea se face luând în calcul, în proporţie de 70%, portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a şi, în proporţie de 30%, nota obţinută la disciplina de admitere stabilită de liceu. În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului.

În viziunea noului act normativ, portofoliul educaţional este elementul central al evaluării învăţării şi cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale. Utilizarea lui se face începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului.

La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de MECTS, va avea loc o evaluare naţională disciplinară obligatorie a tuturor elevilor.

Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj similar testelor internaţionale. Evaluarea se face prin următoarele probe: o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română, limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională ­ probă scrisă; o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe ­ probă scrisă; o probă de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului ­ probă practică; o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale ­ probă orală. Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

Metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este elaborată de MECTS şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unităţile de învăţământ liceal care solicită organizarea probei suplimentare de admitere au obligaţia de a anunţa public disciplinele la care se susţine proba, programele şi procedurile de organizare ale acesteia până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a.