2010, anul când natura simulează Apocalipsa

Caniculă sau îngheţ, furtuni, inundaţii sau pârjol, 2010 este considerat de specialişti anul extremelor meteorologice.

Anul e departe de a se fi sfârşit, iar predicţiile climatologilor sunt şi mai sumbre, ei avertizând că nu vom scăpa prea curând de furiile naturii, astfel de fenomene extreme având toa­te şansele să se extindă pe tot glo­bul în următoarele luni.

Cele mai recente exemple de dez­lăn­ţu­ire a naturii sunt Pakistanul, care e înghiţit de ape, şi Rusia, care se lup­tă cu incendii devastatoare în îm­prejurimile Moscovei.

În Pakistan, inundaţiile din Valea In­­dusului (unul dintre cele mai mari flu­vii din lume) au, cu adevărat, proporţii biblice. Experţii ONU es­ti­mea­ză că actuala criză umanitară din aceas­tă regiune a globului este mai mare decât efectele combinate a trei dintre cele mai mari dezastre naturale p­e­trecute în ultimul deceniu, cum au fost, de pildă, valul tsunami din Paci­fic şi cutremurele devastatoare din Pakistan (2005) şi Haiti (2010).

Oa­menii de ştiinţă au descris actuala ca­tastrofă din Pakistan ca fiind una care se petrece o dată la un secol. "Nici un fluviu nu poate primi atâta can­titate de apă într-un timp atât de scurt. Este de cinci sau chiar de zece ori mai multă decât cea normală", a es­­ti­mat profesorul Rajiv Sinha, de la Ins­­ti­tutul Indian de Tehnologie din Kanpur. Sunt cele mai mari inundaţii din ultimii 80 de ani din regiune şi au afectat până acum 20 de milioane de oameni, iar numărul morţilor a depăşit 2.000.

Medicii avertizează că numărul victimelor va creşte în următoarele zile, pentru că rezervele de apă potabilă, medicamentele şi vaccinurile sunt insuficiente. Cei mai expuşi sunt copiii şi bătrânii, iar ieri se confirmaseră deja trei cazuri de holeră. Cel puţin 36.000 de persoane se crede că ar suferi de o formă fatală de diaree cauzată de apa infestată, în timp ce ele au fost tratate de holeră, în loc să li se facă teste medicale pentru a fi diagnosticate corect, a raportat Maurizio Guiliano, şeful ope­ra­ţi­u­nilor umanitare ale ONU în Pakis­tan. Inundaţiile au afectat până acum o treime din ţară, iar în următoarele zile se aşteaptă noi inundaţii în zonele de nord şi nord-vest.  

Este vremea musonului, dar, "deşi cantitatea de precipitaţii va fi aceeaşi, acestea se vor produce într-un timp mai scurt şi cu o intensitate mai mare", a explicat Sinha pentru BBC News. El a mai precizat că, în august 2010, peste o jumătate din cantitatea de precipitaţii care trebuia să cadă în trei luni a căzut într-o singură săptămână.

Un alt specialist, profesorul canadian Martin Gibling, de la Universitatea Dalhousie din Halifax, es­tim­ea­ză că modificarea puterii musonului este provocată de încălzirea climei. "Când climatul e mai rece, umidita­tea dinspre ocean este mai scă­zu­tă (...), iar musonul este mai slab şi flu­viul ia mai puţină apă." Fenomenul se produce invers când temperatura este mai mare, a explicat el legătura în­tre efectele musonului şi tempera­tu­ra de la suprafaţa Oceanului Indian. Dacă se va dovedi că actualele fe­no­mene meteorologice au legătură cu încălzirea globală, atunci apare şi în­tr­e­barea dacă aceasta va transforma Indusul în "monstrul" care era acum 6.000 de ani, când Pământul a mai trecut printr-o perioadă cu temperaturi extreme.

În timp ce Pakistanul "înoată" în ape tulburi, Moscova se sufocă din cau­za fumului provenit de la incen­dii­le de vegetaţie cauzate de caniculă, care au afectat mai multe zone ale Rusiei şi au înconjurat capitala ţării. Sâmbătă, după o uşoară degajare a cerului de deasupra Moscovei, fumul a venit iarăşi, iar vizibilitatea este acum de cel mult 300 de metri. Cel mai ridicat nivel de poluare a fost înregistrat în zilele de 6 şi 7 august, concentraţia monoxidului de carbon în aer depăşind de aproximativ şapte ori nivelul maxim admisibil.

Potri­vit meteorologilor,  Moscova nu scapă de fum nici săptămâna aceasta, mai ales că nici curenţii de aer nu sunt favorabili risipirii norilor toxici. Se vorbeşte şi despre pericolul reactivării particulelor toxice degajate în urma tragediei nucleare din 1986, de la Cernobîl. Populaţia este stresată şi, potrivit unui psihiatru rus, un procent de 10% a ajuns să creadă că vine, cu adevărat, Apocalipsa sau că ţara lor ar fi vizată de un atac secret cu arme climatice. Până acum, numărul oficial al morţilor din capitala Rusiei este de aproximativ 50. Anul acesta nu au fost mai multe incendii de pădure decât în alţi ani, însă intensitatea lor a fost mai mare şi s-au produs în partea europeană a Rusiei. Efectele incendiilor din Rusia s-au răsfrânt şi asupra Ucrainei şi Finlandei.

În cealaltă parte a continentului, Portugalia se confruntă, la rândul său, cu un număr-record de incendii, pentru care au fost mobilizaţi peste 500 de pompieri.

Alte ţări ale Europei s-au luptat cu ploi torenţiale, furtuni puternice şi inundaţii.
În Polonia, Cehia, Germania şi Lituania, aceste fenomene au provocat moartea a 14 persoane şi pagube materiale însemnate. În Marea Britanie, după multe zile calde care i-au făcut pe englezi să spere într-o "vară indiană", de sâm­bă­tă, ploile s-au întors, iar meteorologii au anunţat că acestea vor ţine pâ­nă în noiembrie, când vremea va deveni uscată, dar rece.

La Poli, lumea se luptă cu frigul. America de Sud are parte de o iarnă foarte grea. Aproximativ 200 de oa­meni au murit de frig în Chile, Peru, Argentina, Bolivia, Brazilia şi Uru­guay, iar în unele zone a nins pentru pri­ma dată după zeci de ani. Peru a ajuns "polul frigului" din America de Sud, unde s-au înregistrat minus 23 de grade Celsius. În Nord, o porţiune dintr-un gheţar, mare cât cartierul newyorkez Manhattan, s-a desprins de Groenlanda şi pluteşte în derivă, în Arctic.

Mai mulţi climatologi sunt de părere că aceste fenomene care s-au petrecut relativ simultan pe tot glo­bul s-ar putea afla într-o strânsă legătură unele cu altele. Meteorologul brita­nic Michael Blackbern crede că, cel puţin, inundaţiile din Pakistan şi canicula urmată de incendii în Rusia ar avea drept cauză comună modificarea curenţilor de aer din straturile superioare ale atmosferei. La rândul lor, meteorologii ungari au explicat pentru Financial Times că zona de presiune ridicată de deasupra Rusiei este atât cauza valorilor excesive de temperatură din această ţară ce au provocat caniculă şi incendii, cât şi a inundaţiilor care s-au abătut, în­ce­pând din luna mai, asupra centrului Europei.

La nivel global, luna iulie a fost cea de-a 305-a lună consecutivă în care temperaturile de la suprafaţa Terrei au depăşit media secolului al XX-lea, potrivit datelor Ad­mi­nis­tra­ţiei Atmosferice şi Oceanice Na­ţi­o­na­le din SUA (NOAA), iar vara din acest an este considerată de experţi ca fiind cea mai caldă de până acum. Temperatura de la suprafaţa Pă­mân­tului a coborât ultima dată sub această medie în februarie 1985. 2010 a depăşit şi anul 1998, fiind anul cu cele mai multe luni cu temperaturi-record.

Întrebarea-cheie pentru mulţi cercetători rămâne dacă, într-adevăr, încălzirea globală este cauza fenomenelor meteorologice extreme din ultimul timp. Există încă numeroase controverse pe această temă. După reuniunea din acest an de la Copenhaga, pe tema încălzirii glo­bale cauzate de emisiile de dio­xid de carbon provenite din ac­ti­vi­tăţile umane, a ieşit mare scandal, unii cercetători recunoscând că au întocmit raporte mincinoase. "Este o întrebare de 1 milion de dolari", a afirmat profesorul canadian John Clague, de la Universitatea Simon Fraser, din Burnaby.


ROMÂNIA, ÎN CLUBUL EXTREMELOR METEOROLOGICE
Nici România nu face excepţie din "clubul" meteo al extremelor. Timp de trei săptămâni, începând din iulie, codurile galben şi portocaliu pentru căldură şi inundaţii au fost la ordinea zilei. Şi mai avem de îndurat, după cum ne-au anunţat meteorologii. Luna iulie a fost una dintre cele mai agitate şi capricioase din istoria meteorologiei. Fenomenele meteo au avut o frecvenţă şi o intensitate fără comparaţie cu cele din alţi ani.

Avertizările fuseseră făcute din luna mai, din care 13 zile au stat sub codurile galben şi portocaliu pentru ploi şi inundaţii. În iunie, au fost 12 zile de avertizare pentru caniculă, anunţându-se şi primul cod portocaliu în această vară, iar în iulie am stat 24 de zile sub cod galben şi portocaliu de caniculă. Luna aceasta s-au atins recorduri de caniculă, iar căldura a alternat cu furtuni puternice, care au provocat inundaţii în unele zone ale ţării.

Şi în alţi ani am suferit de ca­niculă, însă anul acesta, spe­cialiştii noştri au explicat că dife­renţa a fost făcută de intensitatea şi frecvenţa extremelor meteorologice.
De la INM am primit totuşi un "balon de oxigen". Specialistul Mihai Timu ne-a informat că de miercuri ţara noastră va reveni la un regim termic normal, în sud fiind aşteptate temperaturi ceva mai ridicate, de până la 33-34 de grade Celsius, iar din această noapte revin ploile şi chiar furtunile, începând din partea vestică a ţării, urmând ca acestea să se extindă pe tot teritoriul.