Evaluare strictă din partea FMI

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional îşi începe astăzi vizita în România. Găseşte o ţară întoarsă pe dos, cu proteste la Finanţe, în învăţământ, dar şi un mediu politic agitat în urma depunerii de către Opoziţie a moţiunii de cenzură, care are ca scop demiterea Cabinetului Boc.

O ţară în care opinia publică este îngrijorată de nivelul foarte mare al datoriei publice care va presa asupra generaţiilor viitoare.
Aceasta este atmosfera în care au-torităţile române şi delegaţia FMI încep discuţiile despre un nou acord, pentru că actualul va expira în aprilie 2011. Care este tipul de acord de care va avea nevoie România şi care este soluţia pentru a ieşi din capcana datoriilor în care ne-am afundat am aflat într-o discuţie cu Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

"Noul acord nu trebuie să aibă la bază un segment de împrumut, este clar că în momentul de faţă România nu mai are nevoie de împrumut de la FMI. Nu mai are nevoie fiindcă rezervele băncii centrale sunt suficient de puternice pentru a putea asigura în perioada următoare o stabilitate a cursului şi pentru a acoperi deficitul balanţei de plăţi", a declarat Mihai Tănăsescu. El a mai precizat că acest acord va trebui să cuprindă nişte criterii care trebuie definite şi revizuite, astfel încât România să reuşească să-şi consolideze stabilitatea fiscală şi să-şi definească un model de creştere economică sănătoasă.

"Discuţiile preliminare care încep azi vor avea un rol important în identificarea segmentelor din noul acord. Cred că discuţiile de la ministerele de linie importante în economie, precum Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei şi altele vor defini foarte clar ariile de discuţii, în special în sectorul întreprinderilor publice, întreprinderilor de stat, care se confruntă cu deficienţe majore, care creează un anumit tip de presiune asupra finanţelor publice româneşti", a declarat reprezentantul României la FMI. Acesta a mai precizat că "vor fi discuţii importante la nivelul aparatului central şi cu reprezentanţii colectivităţilor locale, pentru a identifica măsurile rapide ce se pot lua pentru a creşte eficienţa administraţiei în atragerea de fonduri europene, în perioada noului acord". Şi reformele în sănătate şi educaţie vor constitui, probabil, elemente de bază ale noii înţelegeri.

DESPRE TIPUL DE ACORD
Acordul va fi unul de tip preventiv, dar va pune la dispoziţia României o linie de credit care să fie accesată în situaţii excepţionale, precum o criză regională sau alte situaţii de urgenţă neprevăzute. "Există un instrument mai vechi care se cheamă în limba engleză precautionary stand-by (n.r. - stand-by preventiv). Acest tip de acord are la bază elementul de prevenţie şi în interiorul lui nişte domenii, criterii care trebuie definite şi revizuite o dată la trei luni sau la şase luni. Vom stabili asta. Valoarea acordului va fi stabilită de comun acord, iar banii urmează să fie traşi numai în cazuri excepţionale, dacă va exista o solicitare din partea autorităţilor în acest caz", a explicat Tănăsescu. România nu este eligibilă pentru instrumentele mai moderne pe care Fondul le are la dispoziţie în acest moment pentru acordurile de tip precautionary (preventiv).

DE CE NU PUTEM LUA O LINIE DE CREDIT
Reprezentantul României la FMI ne-a explicat care este diferenţa dintre acordul de tipul precautionary stand-by şi precautionary credit line sau flexibile credit line (linie de credit flexibilă). "În cazul flexibile credit line sunt eligibile ţările care au avut un comportament foarte bun din punct de vedere al macrostabilităţii economice. Banii sunt puşi la dispoziţie imediat şi pot fi utilizaţi sau nu, ţările respective pot să-l trateze ca pe un acord de tip preventiv şi să-l folosească doar ca o ancoră de stabilitate, de credibiliate în relaţia lor cu investitorii. Polonia are un asemenea acord, aceasta a fost eligibilă", a spus Mihai Tănăsescu.

Un alt tip de instrument este precautionary credit line, instrument care este aprobat de board abia de trei săptămâni. "Eligibilitatea este dată ţărilor care nu au fost afectate foarte tare de această criză financiară, au însă unele vulnerabilităţi interne, şi acest credit poate să fie folosit şi pentru acoperirea deficitului bugetar. Sunt, în general, ţările mici, care pot accede către acest instrument. Din zona noastră s-ar putea califica Macedonia sau Croaţia, probabil. Însă nu există până la ora actuală nici o cerere din partea vreunei ţări pentru acest instrument", a explicat Mihai Tănăsescu.

DE CE AVEM NEVOIE DE MONITORIZARE
Reprezentanţii FMI consideră că România are nevoie de un acord preventiv care să includă şi o componentă de prevenire, pentru a se asigura că vom continua restructurarea sectorului public şi a întreprinderilor găuri-negre care sug banii publici.

"Eu cred că acest acord comun este în avantajul României, în primul rând. Pentru că îndeplinirea unor condiţii, unor reforme este foarte importantă pentru durabilitatea finanţelor publice în anii ce urmează.
Întreprinderile publice trebuie să-şi crească eficienţa, iar segmente importante în care banul public este cheltuit - sănătate, învăţământ - au nevoie de o reformă care să conducă la o flexibilizare a muncii. Deci, acordul îmbracă mult mai multe forme, nu numai condiţii că deficitul trebuie să ajungă la 4,2 sau 4,3. Acest acord va arăta mai mult latura calitativă a lucrurilor care trebuie îmbunătăţite pentru a consolida segmentele respective, astfel încât pe termen lung să nu mai fie producătoare de pierderi", a declarat Tănăsescu.

DE CE UN NOU ACORD
S-ar putea descurca România în următorii ani fără un nou acord, având în vedere că banca centrală are rezerve de 39 de miliarde de euro? Care este diferenţa dacă ai acest acord şi dacă nu îl ai?

"România se poate descurca şi fără acest acord. Este foarte limpede acest lucru. Însă procesul de consolidare fiscală este abia la început. Credibilitatea procesului nu a ajuns la o maturitate puternică să fie credibilă. De aceea, cooperarea atât cu Fondul, cât şi cu Comisia Europeană pe aspecte structurale, pe aspectele calităţii actului public de guvernare ar conduce la o ancoră suplimentară în credibilitatea pieţelor externe. Trebuie ca nivelul costurilor pe care România le va plăti în anii următori la împrumuturile de pe pieţele externe să aibă o tendinţă descrescătoare", a explicat Tănăsescu. El a mai spus că "România trebuie să se ducă pe pieţe ca să atragă resurse pentru acoperirea deficitului bugetar. Cu cât acest deficit are un trend descrescător accentuat în anii care urmează, cu atât expunerea pe pieţe va fi mai bună. Deci, nu e vorba despre o lipsă de lichidităţi pe piaţă, piaţa este foarte lichidă, atât cea externă, cât şi cea externă. Problema majoră în atragerea respectivelor sume este costul pe care România îl va plăti. Costul arată unele riscuri şi vulnerabilităţi, este deci corespunzător acestora. Cu cât vizibilitatea noastră va creşte, cu atât costurile vor fi mai scăzute. De aceea cred că accelerarea reformelor structurale reprezintă cheia succesului în perioada următoare. Să sperăm că în 18-24 de luni, România va putea să-şi asigure singură, prin măsurile de reformă, credibilitatea necesară".

DESPRE FINANŢAREA DEFICITULUI
Există economişti care spun că banii de la FMI au finanţat în acest an, indirect, deficitul prin mecanismul Rezervelor Minime Obligatorii şi al operaţiunilor de tip REPO. Este un mecanism bun acesta pentru România, având în vedere că schema presupune să plătim de două ori dobânzi, o dată la FMI, altă dată la bănci?

"Reducerea Rezervelor Minime obligatorii (RMO) a fost un proces normal sau de intrare în normalitate. Acestea au fost ridicate în perioada anilor de boom economic, când capitalurile intrau în volum foarte mare în România şi sigur făceau o presiune mare pe curs. Proiectul mare pe care România trebuie să-l ducă la îndeplinire în anii următori este trecerea la moneda europenă, iar acest proces incubă şi o reducere a rezervelor minime obligatorii. Este clar că nivelul lor şi acum este foarte ridicat, noi trebuie să ajungem undeva la 2%-3%. Este clar că în anii care vor urma aceste rezerve trebuie să fie înapoiate băncilor comerciale. Deci este un proces normal care trebuie să meargă mână în mână cu consolidarea fiscală, astfel încât să nu mai existe presiuni asupra politicii monetare, iar aceasta să poată să-şi ducă într-un mod corect politicile de stabilitate a preţurilor şi stabilitate fiscală", a explicat reprezentantul României la FMI.