Frăţia gunoaielor

Un secretar de stat, şeful unei instituţii mici, dar puternice în România, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), nu are altceva mai bun de făcut decât să se plimbe prin instanţe pentru a face o mică imixtiune a politicului în actul de justiţie.

Manevra, de-a dreptul grosolană, constă în faptul că doamna preşedinte ANRMAP, Cristina Trăilă, se prezintă personal în faţa judecătorilor, se identifică cu "legitimaţia nr. 1196 eliberată la 03.02.2009 de Guvernul României. Depune şi decizia nr. 160/27.01.2009 emisă de primul-ministru, Emil Boc". Precizarea este consemnată în încheierea şedinţei de judecată la care doamna Trăilă, un adevărat sexy comisar sovietic teleportat în timp, a binevoit a se prezenta în instanţă de parcă întreaga activitate a instituţiei pe care o conduce depinde de o decizie judecătorească.

Nu stă ea, ANRMAP, în afacerea Salubrităţii, dar Cristina Trăilă şi partidul care o susţine, da. Aşa cum dovedesc acţiunile doamnei Trăilă, activitatea sa personală constă în aranjarea apelor pentru un adevărat tun al gunoaielor, care se pregăteşte în laboratoarele afacerilor de partid. La Bucureşti au expirat actele adiţionale prin care au fost prelungite alte acte adiţionale, cele de valabilitate a contractelor pentru asigurarea serviciului de salubritate. Firmele cu motoare PDL în spate îşi freacă mâinile pentru o afacere de vreo 2 miliarde de euro. Marea lovitură trebuie pregătită atent, iar doamna Trăilă îşi dă tot acordul.

Până să ne bage preţul gunoiului la secret, doamna Trăilă vrea să se asigure că judecătorii care trebuie să se pronunţe în procesul pe care l-a deschis ANRMAP Primăriei Sectorului 1 şi SC Compania Romprest Service SA nu vor uita cine este blonda din faţa lor. Doamna Trăilă este avocat de profesie, de aceea nu ar trebui să fie nici un secret pentru domnia-sa că identificarea persoanelor nu se face cu o legitimaţie de serviciu, fie ea şi una semnată de premier! De altfel, părţile sunt reprezentate în proces prin avocaţi sau consilieri juridici. Care trebuie să prezinte acte de identitate şi împuterniciri specifice pentru a reprezenta instituţia în respectivul proces. În mod excepţional, o parte dintr-un proces poate fi reprezentată de alte persoane desemnate, dar în nici un caz de un secretar de stat. Unul foarte agresiv, care ţine neapărat să facă paradă de legitimaţia de serviciu.

Secretarul de stat este un om politic, iar presiunea politicului asupra Justiţiei este un gest tolerat doar de sovietele comuniste. "Legitimaţia nr. 1196 eliberată la 03.02.2009 de Guvernul României. Depune şi decizia nr. 160/27.01.2009 emisă de primul-ministru, Emil Boc" este însă un adevărat reper al democraţiei româneşti şi al "statului de drept" în faţa mafiei de partid.

Vi se pare că exagerăm? La termenul din 27 mai la care făceam referire mai sus, din motive obiective, şedinţa a fost suspendată, stabilindu-se ca următoarea prezentare în instanţă a părţilor să se întâmple undeva pe la începutul lui septembrie. Grăbită să desfacă un contract care funcţionează de vreo doi ani, Cristina Trăilă a făcut o cerere pentru judecarea cu celeritate a acestei cauze. Cererea doamnei a fost aprobată, prin urmare, un nou termen va avea loc chiar astăzi. De reţinut două aspecte. Doamna Trăilă a redactat personal respectiva cerere, menţionând încă o dată numărul legitimaţiei prin care premierul Emil Boc a numit-o secretar de stat. Motivul invocat de secretarul de stat pentru a obţine un termen mai devreme? Criza economică. Respectiv, lipsa fondurilor pentru angajarea unui avocat de ANRMAP.

Dar agenţia nu are consilieri juridici? Nu este doamna Trăilă avocat? Care este miza pentru care ANRMAP ar avea nevoie de reprezentare juridică atât timp cât toată acţiunea se bazează pe reglementările foarte specifice ale legislaţiei achiziţiilor publice?
ANRMAP are, aşa cum trădează chiar şi denumirea, rolul de a monitoriza şi reglementa achiziţiile în instituţiile publice, şi nu de a se judeca cu acestea - rolul de intervenient în aplicarea legislaţiei în fiecare caz în parte revenind unei cu totul alte instituţii, UCVAP. Până în momentul de faţă, aşa cum am văzut din acest text, ANRMAP s-a ocupat să le facă viaţa uşoară celor care poftesc la "borcanul" cu fonduri publice, dar şi cu atacarea procedurilor care încurcă interesele de partid.

Povestea unei contestaţii pentru care s-au rescris câteva legi şi un raport de control
Cât priveşte contractul de salubrizare al Sectorului 1, Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice a făcut iniţial un control finalizat cu un raport din care a reieşit că a fost respectată legislaţia achiziţiilor publice, ba, mai mult, face o excepţie fericită, acordând contractul de salubritate prin licitaţie. După ce postul a fost preluat de "blonda lui Stolo", cum este cunoscută doamna Trăilă, ANRMAP înştiinţează Primăria şi Romprest că rezultatele controlului efectuat în urmă cu aproape 12 luni sunt cu totul altele decât le-a fost comunicat iniţial printr-un raport scris.

Ba, mai mult, ANRMAP a propus modificări la statutul propriu, astfel încât să poată deveni parte în proces împotriva Primăriei Sectorului 1 şi Romprest, prevăzând prelungirea termenului până la care poate ataca procedurile de atribuire. Licitaţia câştigată de Romprest la Primăria Sectorului 1 a fost atacată încă de la început. În 2007, locuitorii sectorului au avut "fericirea" de a se trezi cu gunoaiele neridicate din stradă din cauza acestui război. Mai multe contestaţii cu privire la această licitaţie au fost depuse în timpul desfăşurării procedurii, dar şi ulterior. Anterior mandatului lui Trăilă, ANRMAP a susţinut PS 1, arătând că a desfăşurat o procedură legală.

Până în vara anului trecut, Primăria Sectorului 1 şi Romprest au tot fost luate la întrebări cu privire la acest contract. Singurul semn de întrebare important a fost ridicat de Consiliul Concurenţei. Nu este termenul de 25 de ani (15 ani, plus 10 posibilitate de prelungire) prea mare? Argumentele aduse de Primăria Sectorului 1 şi Romprest au fost suficiente pentru Consiliul Concurenţei: investiţiile solicitate de Primărie nu puteau fi amortizate într-un termen mai scurt.

După mai multe contestaţii şi procese, dar şi după schimbarea puterii politice la Bucureşti apar două decizii favorabile contestatarilor, respectiv societatea REBU. Astfel, judecătoarea Cristina Petrovici, prin coincidenţă se pronunţă în două procese diferite pe acelaşi subiect, opinând că Primăria a greşit, pentru că a atribuit contractul printr-o licitaţie "pentru un contract de prestări servicii, şi nu concesiune de servicii" (!?!).

Deci, denumirea procedurii este o problemă, nu condiţiile contractuale şi nici alte aspecte procedurale care ar fi defavorizat pe vreunul dintre participanţi. Pa baza acestor decizii ale judecătoarei Petrovici se bazează procedurile secretarului de stat Cristina Trăilă, care îşi târâie demnitatea publică în care ne reprezintă pe toţi prin tribunale: pentru a face o mică imixtiune a politicului în actul de justiţie. Nu de alta, dar judecătorii nu au de unde să ştie că la mijloc este vorba despre interesele unor mari grupuri politico-financiare gen REBU şi Rosal. Dacă Rosal nu este nici un secret pentru nimeni cine îl deţine, REBU este o societate pe al cărei stat de plată s-au găsit în permanenţă lideri ai PDL. REBU este deţinut de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) şi RER România SRL. Vicepreşedintele PDL Cezar Preda a fost nominalizat în mai multe rânduri ca fiind principalul factor de decizie în RER, deşi în acţionariat se găsesc doi cetăţeni germani.
Fostul şef al REBU, Mircea Raicu, şeful filialei PDL Ilfov, este astăzi viceprimarul Bucureştiului din partea partidului de guvernământ.