Programul Băsescu, pachet de măsuri greşite

Guvernanţii au ignorat soluţiile alternative de ieşire din criză

Iulie 2010 va rămâne în istoria recentă drept luna sărăciei: creşterea TVA cu cinci puncte procentuale a dus deja la explozia preţurilor, iar tăierea salariilor bugetarilor cu 25% contribuie şi ea la scăderea puterii de cumpărare a românilor. Creşterea TVA la 24% a fost aprobată în regim de urgenţă de Guvern după ce Curtea Constituţională a respins tăierea pensiilor cu 15%. Măsura îi loveşte în mod egal pe toţi românii, fie că sunt bugetari, pensionari, angajaţi în me­diul privat sau întreprinzători. Iniţial, FMI propusese TVA de 24%, cotă unică de 20% şi reducerea cheltuielilor salariale cu 20%, dar Guvernul Boc-Băsescu a "negociat" şi a încercat să arunce povara sărăciei pe umerii bătrânilor prin reducerea otova a pensiilor. Şi salariile bugetarilor au fost ajustate cu 25% în loc de 20%. A fost menţinută însă cota unică de impozitare, dar firmele au fost aspru penalizate prin introdu­cerea impozitului minim şi, în cele din urmă, prin majorarea TVA.

Toate măsurile alternative propuse de mediul de afaceri şi Opoziţie au fost ignorate cu bună ştiinţă. Nici măcar ministrul de Finanţe, Sebas­tian Vlădescu, nu a fost ascultat când a cerut în Guvern eliminarea cotei unice. Impozitarea progresivă a ve­niturilor şi reducerea impozitului pe profit ar fi permis relansarea economiei, fără să mai fie nevoie de creşterea TVA sau de tăierea salariilor cu 25%. Premierul Boc s-a opus, pentru că măsura fusese propusă de Opoziţie, şi a majorat TVA. După ce s-a pornit tăvălugul scumpirilor, preşedintele Băsescu a ieşit şi a explicat public că nu este de acord cu ma­jorarea TVA. De parcă până atunci nu i-ar fi cerut nimeni părerea.  

Deşi clamează austeritatea şi soli­da­ritatea, Guvernul ignoră tăierea chel­tuielilor aberante ale instituţiilor pu­blice, măsură şi ea propusă de Opo­­ziţie. Mai mult, ofensiva de reducere a contrabandei, a evaziunii fiscale a fost declanşată de ochii lumii, pentru că filierele oculte de bani negri alimentează clientela politică şi chiar pe politicieni. Contractele cu statul, cu valori mult peste costurile reale, sunt câştigate tot de familiile politice ale Puterii. Nimic din ceea ce se în­tâm­plă în UE în pa­che­tul de comba­tere a crizei nu se apli­că în România. Restructurarea instituţiilor, pornind de la Administraţia prezidenţială, Guvern, ministere, agenţii care toacă banul public, este mereu cuprinsă într-un plan de pers­pec­tivă. Iată de ce programul re­gi­mu­lui Băsescu este un talmeş-bal­meş de măsuri economice greşite, fără fun­damentare şi respins de popu­la­ţie.  

---

După ce Guvernul a pornit tăvălugul scumpirilor, şomajului şi falimentelor în lanţ aduse de creşterea TVA, preşedintele Traian Băsescu a dat cu nonşalanţă vina pe Parlament, care a permis creşterea preţurilor. Ba mai mult, situaţia grea în care se află economia este provocată de pensio­nari, ale căror venituri ar trebui impo­zitate începând din 2011.

Atât premierul Emil Boc, cât şi preşedintele Traian Băsescu par a fi trăit într-o realitate paralelă în care nu a ajuns nici una dintre soluţiile alternative propuse de mediul de afaceri sau de opoziţie în ultimele trei luni.

La data de 12 mai, PSD venea cu propunerea eliminării cotei unice şi instituirea a trei cote diferenţiale de impozitare. "Propunem trei cote de fiscalitate, respectiv 15, 25 şi 35 la sută care să fie aplicate în raport cu nivelul salariului mediu şi în funcţie de structura salariaţilor pe tranşe de venit. Dorim să asociem acestor trepte de impozitare deduceri fiscale consistente pentru investiţii, asigu­rări, educaţie, sănătate şi confort termic. Noi vedem această politică fiscală alternativă ca incluzând un CAS, deci contribuţii sociale reduse cu 3%, atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi. De asemenea, dorim să susţinem ideea unei cote unitare pentru profit şi dividende scăzute la 15%, şi neimpozitarea profitului reinvestit prin eliminarea tuturor condiţio­nalităţilor existente astăzi", a declarat liderul CN al PSD Adrian Năstase.

Pentru creşterea veniturilor bugetare, PSD propunea eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începând de la 1 iulie şi introducerea impozitului forfetar pe activităţi, dublarea redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării exploatării resurselor naturale neregenerabile, înăsprirea controalelor pentru reducerea fenomenului de muncă la negru, reducerea evaziunii fiscale şi atragerea a 2% din PIB la venituri doar în 2010.

Stimularea economiei şi crearea de locuri de muncă ar fi putut să fie realizată prin scutirea de plata contribuţiilor datorate statului pentru angajatorii de şomeri/absolvenţi/persoane cu vârsta de peste 45 de ani etc. până la sfârşitul anului 2010, precum şi scutirea de la plata contribuţiei sociale în limita salariului de 1.000 de lei.

Nici una dintre aceste variante nu a fost luată în calcul de Cabinetul Boc. La data de 26 iunie, preşedintele PSD Victor Ponta declara că  decizia Gu­­vernului de a creşte TVA în­seam­nă un scenariu apocaliptic, în care  e­co­­­­nomia va fi distrusă complet. "Economia privată va fi mai mult de­cât îngenuncheată, va fi distrusă cu to­tul, corupţia şi evaziunea vor creşte ex­­­ponenţial. Ţineţi cont că de luna a­ceasta, funcţionarii publici - cei care tre­buie să controleze - au cu 25% mai pu­­ţin la salariu. Asta înseamnă că va fi probabil de 50 de ori mai multă co­ru­p­­ţie ca până acum, iar firmele pri­va­­te, cele care au mai supravieţuit, pro­­­babil că îşi vor închide porţile, va creş­te şomajul", a spus Pon­ta.

Şi Partidul Naţional Liberal a venit la data de 22 iunie cu zece măsuri anticriză de relansare a economiei româneşti. Astfel, PNL a propus scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 10%, astfel încât România să devină atractivă pentru investitorii străini. De asemenea, PNL promova acordarea de deduceri fiscale suplimentare pentru investiţii, în cote de până la 50% din profitul impozabil, reducerea TVA de la 19% la 15%, astfel încât să fie stimulat consumul, care va debloca economia, precum şi  scă­derea contribuţiilor sociale cu până la 50%, pentru a reduce costurile cu forţa de muncă şi pentru a stimula angajatorii să creeze noi slujbe pentru români. Liberalii au propus o redu­ce­re de 5% pentru plata la termen sau anticipată a impozitelor, ex­tinde­rea plăţii online a tuturor obli­ga­ţiilor bu­getare, precum şi rati­fi­carea unor do­bânzi şi penalităţi egale pentru ne­rambursare/neplata la termen; acordarea de credite sau scutiri fiscale în mod imparţial şi egal atât pentru contribuabili, cât şi pentru stat. Liberalii au propus şi scă­de­rea cheltuielilor bugetare prin redu­cerea numărului de ministere şi al agenţiilor de stat, o mai mare transparenţă la licitaţiile făcute pe bani publici. De asemenea, PNL a propus libe­rali­zarea sistemului de reglementare a instituţiilor de credit, pentru a stimu­la apariţia caselor de eco­no­mii şi a altor instituţii financiare nebancare.

În plus, liberalii cred că adoptarea mai rapidă a euro ar aduce României avantaje certe, în special pe fondul crizei economice şi a unei semnificative datorii (private) în valută, ceea ce amplifică riscurile de curs valutar.  

Liberalii au propus şi scăderea cheltuielilor bugetare prin reducerea numărului de ministere şi al agenţiilor de stat, o mai mare transparenţă la li­citaţiile făcute pe bani publici. De ase­menea, PNL a propus libera­lizarea sistemului de reglementare a instituţiilor de credit, pentru a stimu­la apariţia caselor de economii şi a altor instituţii financiare nebancare. Se încurajează, în acest fel, circulaţia capitalului financiar şi se impulsionează investiţiile.

Găurile bugetare pot fi acoperite prin executarea silită a datornicilor la bu­getul de stat care sunt milionari sau miliardari în euro, propunea la 28 iu­nie Dan Voiculescu, preşedintele fondator al Partidului Conserva­tor (PC) şi vicepreşedinte al Senatu­lui. Liderul conservator a atras atenţia şi asupra faptului că "statul îmbo­gă­ţeşte agenţii economici" prin subven­ţii acordate la preţul gazelor sau la energie, astfel că aceştia le plătesc mai ieftin decât populaţia. Vice­pre­şedintele Senatului a subliniat că, în mod normal, guvernul ar fi trebuit să opereze scăderi ale taxelor şi im­po­zitelor, pentru a stimula consumul, însă, dată fiind situaţia actuală, ar trebui să se menţină nivelul actual al acestora, nicidecum creşterea lor.

După operarea tăierii salariilor şi majorarea TVA, la 1 iulie, Dan Voiculescu a revenit cu un nou set de propuneri pentru combaterea cri­zei economice, pe termen mediu şi scurt, de data aceasta trimis direct preşedintelui Traian Băsescu. Prin­tre măsurile pe termen scurt pe care senatorul conservator le propune şefului statului se numără încasarea în maximum 60 de zile a datoriilor către stat acumulate de societăţile comerciale, emiterea în maximum 30 de zile a unor obligaţiuni de stat, cu maturitate la cinci ani, destinate persoanelor fizice, amânarea contractelor pentru proiectele de infrastructură finanţate de la bugetul de stat (urmând ca pe parcursul anului 2010 să fie continuate exclusiv pro­iectele de infrastructură finanţate din surse externe), impozitarea cu 100% a profitului pentru anul 2010 şi plata sa anticipată la nivelul anului 2009, cu regularizare la sfârşitul tri­mestrului I din anul 2011, pentru BNR, CEC, EximBank, Loteria Ro­mână, Romatsa, companiile energeti­ce, precum şi pentru alte companii de stat care au înregistrat profit în anul 2009, dar şi vânzarea acţiunilor statului la Fondul Proprietatea.

În acelaşi document sunt propuse şi măsuri pe termen mediu, pentru pe­­rioada septembrie 2010 - septembrie 2011: reducerea la 5% a TVA pentru produsele alimentare de bază - pâine, lapte, ulei de floarea-soarelui, orez, zahăr -, neimpozitarea pro­fi­tului reinvestit, achiziţiile publice să se facă numai de la producători sau casele de comerţ ale acestora, vân­­zarea participaţiunilor statului la com­paniile la care este acţionar mi­no­ritar. Ultima propunere a liderului conservator a fost adresată în urmă cu câteva zile tot preşedintelui Bă­ses­cu. Soluţia lui Voiculescu permite men­ţinerea veniturilor celor peste 1,3 milioane de bugetari. "Începând cu luna iulie, să se acorde bugetari­lor ti­tluri de stat cu o valoare nominală de 50-100 RON. Fiecare sala­riat va pri­mi un număr de titluri propor­ţio­nal cu reducerea suferită. Randamentul acestor titluri va fi cel puţin egal cu rata inflaţiei. Maturitatea: în­tre trei şi cinci ani. Tranzacţionarea ti­tlu­ri­lor va fi strict reglementată pentru a se evita orice abuz. Acţionând astfel, bu­­getul de stat pe anul în curs şi pe ur­mă­torii doi ani nu va fi afectat, iar bu­­getarii vor putea vinde din titlu­ri­le primite pentru a suplini reduce­rile salariale şi a rezista crizei econo­mice. În ace­laşi timp, va fi necesară o res­truc­tu­ra­re raţională şi pe criterii o­biec­tive a sistemului bugetar. Este o so­­luţie mo­rală, legală şi imediat apli­ca­­bilă", a scris Voiculescu pe blogul său.


CCR CÂND E MUMĂ, CÂND E CIUMĂ
Preşedintele Traian Băsescu a acuzat Curtea Constituţională că a abordat politic problema reducerii pensiilor, nu consituţional. În ciuda faptului că majoritatea membrilor CC au fost propuşi de PDL, UDMR şi Preşedinţie, Tra­ian Băsescu s-a arătat nemulţumit că instanţa a luat o hotărâre defavo­rabilă Guvernului. "De regulă nu comentez deciziile CC. Vă pot spune fără ezitare că a fost o abordare politică, nu una constituţională, pentru că s-a uzat de articolul 53, în situaţii excepţionale cu reducerea unor venituri, şi nu cu anularea unor drepturi. Era o reducere temporară. S-a preferat aceas­tă soluţie care e o soluţie împotriva interesului general al României, care nici nu atacă partea cancerigenă a bugetului de stat, una dintre ele. Întreb însă ce se întâmplă de la 1 ianuarie", a declarat marţi Traian Băsescu la RRA. În plus, Băsescu a mai spus că de vină pentru creşterea TVA este Par­la­men­tul. "Puteau foarte bine, când s-a dus Guvernul în Parlament cu redu­ce­rea cheltuielilor sociale, în speţă reducerea temporară a pensiilor, să nu conteste la CC, să lase legea să se aplice. Aşa, au mărit TVA, iar pensionarii vor avea venituri mai mici", a adăugat preşedintele. Şeful statului n-a co­mentat deciziile Curţii atunci când i-au fost favorabile, precum cea din de­cembrie 2009, când Curtea a decis că turul al doilea al alegerilor pre­zi­den­ţiale a fost corect şi l-a validat, în ciuda contestaţiilor PSD. O altă de­ci­zie care l-a mulţumit pe Traian Băsescu a fost cea din aprilie 2007 re­fe­ri­toa­re la propunerea de suspendare din funcţie, iniţiată de PNL şi PSD. Cur­tea a decis atunci că Traian Băsescu nu a încălcat Constituţia atât de grav încât să fie suspendat, dar Parlamentul a decis totuşi suspendarea acestuia.