Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de linii directoare pentru statele membre ale Uniunii Europene în care există norme care duc la pierderea drepturilor de vot ale cetăţenilor, în cadrul alegerilor naţionale, pentru simplul fapt că şi-au exercitat dreptul la libera circulaţie în UE.
Cinci state membre - Danemarca, Irlanda, Cipru, Malta şi Marea Britanie - aplică în prezent regimuri care au acest efect.
Potrivit Comisiei, deşi în temeiul tratatelor UE existente, statele membre au competenţa de a stabili categoriile de persoane care beneficiază de dreptul de vot în cadrul alegerilor naţionale, astfel de practici de privare de dreptul de vot pot afecta şi dreptul privind libera circulaţie în UE.
De asemenea, aceste practici de privare de drept de vot contravin unuia dintre principiile fondatoare ale cetăţeniei Uniunii Europene, care vizează conferirea de drepturi suplimentare cetăţenilor şi nu privarea acestora de drepturi.
"Dreptul de vot este unul dintre drepturile politice fundamentale ale cetăţeniei şi constituie însăşi esenţa democraţiei. A-i priva pe cetăţeni de dreptul lor de a-şi exprima votul atunci când se mută într-o altă ţară a UE înseamnă practic a sancţiona cetăţenii pentru că şi-au exercitat dreptul la libera circulaţie. Prin astfel de practici există riscul ca aceştia să devină cetăţeni de categoria a doua. Prin scrisori, petiţii şi dialog cu cetăţenii, aceştia ne-au explicat cât de important este acest aspect pentru ei. De aceea, în raportul din 2013 privind cetăţenia UE, Comisia şi-a luat angajamentul de a remedia această situaţie. Astăzi ne îndeplinim atribuţiile care ne revin în acest sens. Invităm statele membre să dea dovadă de o mai mare flexibilitate şi emitem orientări proporţionale celor cinci ţări vizate, astfel încât cetăţenii să fie reînscrişi pe lista electorală a ţării lor de origine. Sper ca statele membre vor fi pregătite să abordeze aceste preocupări foarte concrete, deoarece privarea de dreptul de vot este o problemă importantă pentru persoanele vizate", a declarat comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei.
Orientările emise de Comisia Europeană au scopul de a aborda problema în mod proporţional, invitând statele membre să permită resortisanţilor lor care îşi exercita dreptul la libera circulaţie în UE să-şi păstreze dreptul de vot la alegerile naţionale dacă fac dovada în continuare să sunt interesaţi de viaţa politică din ţara lor, inclusiv prin solicitarea de a rămâne pe lista electorală.
Totodată, statele membre sunt invitate, prin intermediul acestor orientări, ca, atunci când permit resortisanţilor cu reşedinţa într-un alt stat membru să solicite menţinerea posibilităţii de exprimare a votului, să se asigure că aceştia pot face aceasta pe cale electronică şi totodată să informeze cetăţenii în timp util şi în mod adecvat cu privire la condiţiile şi modalităţile practice de păstrare a dreptului de a-şi exprima votul în cadrul alegerilor naţionale.
În prezent, cinci state membre au norme naţionale care duc la pierderea drepturilor de vot naţionale ca urmare a perioadelor în care au avut reşedinţa în străinătate (Danemarca, Irlanda, Cipru, Malta şi Marea Britanie). Normele diferă semnificativ, cetăţenii ciprioţi pierzându-şi dreptul de vot dacă nu au avut reşedinţa în Cipru în cursul celor şase luni premergătoare alegerilor, în timp ce cetăţenii britanici trebuie să fi fost înregistraţi la vot cu o adresă din Marea Britanie în ultimii 15 ani.
Alte state membre le permit resortisanţilor lor din UE să-şi păstreze dreptul de a vota în anumite condiţii, ca de exemplu Austria, care solicită cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate să reînnoiască periodic înscrierea pe lista electorală, sau Germania, care solicită cetăţenilor să cunoască politica naţională şi să fie afectaţi de aceasta ori să fi avut reşedinţa în Germania timp de cel puţin trei luni în decursul ultimilor 25 de ani.
Cetăţenia UE le conferă cetăţenilor din statele membre dreptul de a vota şi de a candida la alegerile locale şi europene în ţara din UE în care îşi au reşedinţa în aceleaşi condiţii ca cele aplicate resortisanţilor. Cu toate acestea, drepturile respective nu se extind la alegerile naţionale şi, în cele 13 state membre în care regiunile au competenţe legislative, nici la alegerile regionale.
În raportul privind cetăţenia UE în 2010, Comisia a identificat problema privării de dreptului de vot ca fiind o problemă pentru cetăţenii UE care îşi exercită dreptul de libera circulaţie şi a lansat o discuţie privind soluţiile posibile.
