Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Românii din Spania şi Catalonia sunt optimişti în privinţa viitorului lor, indiferent de rezultatele referendumului de ieri. Criza politică actuală poate produce o criză economică, însă istoria recentă arată că nici măcar în perioada 2009-2012, când Spania era ţara cu cea mai mare rată a şomajului din Uniunea Europeană, nu au fost respinşi românii. Chiar au fost chemaţi la muncă, în toate regiunile, pentru că spaniolii nu acceptă munca de jos, prost plătită. Mai mult, românii nu au niciun motiv de îngrijorare în privinţa unei posibile sistări a plăţii pensiilor sau a indemnizaţiilor.
Cei mai mulţi români din Catalonia, fie muncitori, specialişti în diverse domenii sau antreprenori, aşteaptă să treacă actuala criză provocată de referendum şi să-şi continue activitatea. Nu îşi pune nimeni problema unei posibile expulzări – aşa cum s-a comentat în aceste zile -, a pierderii locurilor de muncă, a afacerilor sau a drepturilor. “Eu sunt convinsă că nu poate fi vorba de aşa ceva. Situaţia referendumului este următoarea: nu doar că este ilegal, dar nu respectă nicio lege care reglementează modul de organizare a unui referendum. Probabil se va termina totul ca în 2013, fără consecinţe. În ipoteza că statul catalan va deveni independent, românii vor avea aceeaşi situaţie ca cei din Anglia. Va fi în primul rând un teritoriu noncomunitar, dacă ar exista posibilitatea independenţei Cataloniei. Dar pensiile şi alte drepturi nu se pot pierde, din punct de vedere legal. Eu sunt în Catalonia din 1990. Noi plătim cotizaţiile către statul spaniol, nu către statul catalan, iar pensiile şi indemnizaţile nu sunt plătite de statul catalan, ci de statul spaniol”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Diana Dinu, preşedintele Asociaţiei Mediatorilor Interculturali Români QUORUM (Tarrassa), cu sediul la Barcelona.
Criza politică nu îi afectează pe străini
În plus, nici catalanii, nici spaniolii nu ar putea fi determinaţi să accepte locurile de muncă pe care le-au respins până acum, imediat după o ipotetică independenţă, astfel încât românii care au fost primiţi să muncească în Catalonia, ca şi în restul Spaniei, nu ar avea probleme. “Cel mult, un ipotetic stat catalan independent ar putea avea o situaţie economică foarte grea, iar asta i-ar afecta pe toţi cei care locuiesc aici. Dar asta este doar o teorie. Acest referendum nu există. Guvernul catalan a hotărât să-şi facă o proprie lege prin care un astfel de referendum poate fi câştigat chiar dacă se duc foarte puţini să voteze, dar legislaţia spaniolă nu permite aşa ceva. Tribunalul constituţional a declarat ilegală această manifestaţie. Este o represiune a minorităţii. Un ipotetic milion de catalani, pe care, de fapt nu i-a numărat nimeni, votează împotriva celorlalte şapte milioane de catalani. Un referendum ar trebui să se facă la nivel naţional, conform legii spaniole, iar la un astfel de vot nu ar putea fi mai mult de 3% cei care ar vota pentru independenţa Cataloniei”, mai spune Diana Dinu. Nici alţi reprezentanţi ai asociaţiilor de români din Spania nu cred că va putea exista o Catalonie independentă sau că românii ar avea probleme. “Nu se poate întâmpla aşa ceva, pentru că sunt plătite cotizaţiile în mod legal. Nu văd de ce românii ar putea fi afectaţi. Nu s-a pus nici măcar problema, pentru că nu este legal referendumul, dar locurile de muncă în niciun caz nu ar putea fi afectate”, a explicat şi Rodica Zăborilă, preşedinta Asociaţiei Imigrantului pentru Integrare, Muncă şi Bună Convieţuire (Brunete), cu sediul la Madrid. În anul 2010, când Spania se zbătea în criza economică şi rata şomajului depăşea 20%, românii erau chemaţi în continuare la muncă, pentru că spaniolii refuzau anumite meserii. Numai pentru Catalonia erau căutaţi, în 2010, circa 17.000 de căpşunari din România. Spre deosebire de anii precedenţi, legislaţia se schimbase, în criza economică, astfel încât şomerii Cataloniei aveau prioritate la toate locurile de muncă, însă, ei refuzau acest tip de oferte din partea angajatorilor, pentru că erau nerentabile, în condiţiile în care statul spaniol le plătea mai mulţi bani să stea acasă, în şomaj.
În ultimii zece ani, în Spania, munca fizică a fost plătită cu cinci, până la opt euro pe oră, ceea ce nu îşi doreşte niciun spaniol sau catalan. Românii sunt acceptaţi tocmai pentru că fac aceste munci şi nu au motive de îngrijorare.
Citește pe Antena3.ro
Românii se duc acasă atunci când le e rău şi se întorc înapoi când le este bine. Sau se pot duce în altă parte, în Spania sau în altă ţară. Diana Dinu, preşedintele Asociaţiei Mediatorilor Interculturali Români
Dictatura minorităţii din stradă
Mişcarea străzii din ultimele trei săptămâni, care a culminat cu referendumul de ieri, nu este văzută cu ochi buni nici de românii din Spania şi Catalonia, nici de ceilalţi cetăţeni eruopeni stabiliţi acolo. Străinii par a înţelege mai bine decât catalanii că interesul Spaniei este acela de a rămâne unită, iar ceea ce s-a realizat în această perioadă reprezintă interesele unui grup foarte mic de oameni care încearcă să se apere de posibile condamnări. “Motivul real este faptul că în anul 2018, mai multe ţări sunt obligate să transmită datele celor care au avut bani pe teritoriul lor şi astfel se va vedea ce fraude au fost făcute de unii membri ai guvernului catalan. Se vorbeşte despre un jaf la nivel guvernamental şi de miliarde de euro care au plecat din Catalonia. Astfel, membrii guvernului catalan fac orice ca să se asigure că nu vor fi condamnaţi de statul spaniol. Cei care au reuşit să rămână în acest guvern timp de 30 de ani se luptă acum cu legea. I-au păcălit pe câţiva că vor avea un venit minim garantat, cele mai bune servicii sociale şi multe alte avantaje, dacă vor vota partidul lor. Este o situaţie similară cu cea de la începuturile nazismului, în Germania. Acum mobilizează strada, pentru a face aceste lucruri”, explică un român din Catalonia.
Românii care s-au stabilit legal în Spania şi Catalonia au plătit cotizaţii, conform legii, statului spaniol, care le garantează dreptul la pensie, indemnizaţii şi protecţie socială. Nici în cazul unei ieşiri a Cataloniei din Uniunea Europeană, prin declararea independenţei, aceste drepturi nu se pot pierde, astfel încât nu poate fi vorba despre o situaţie incertă a celor care au muncit în Catalonia. De asemenea, orice stat garantează dreptul la proprietate şi contractele aflate în derulare, indiferent de natura crizei economice sau politice care se naşte la un moment dat, iar românii nu-şi pot pierde nici casele, nici afacerile pe care le au pe teritoriul Cataloniei, indiferent de rezultatul oricărui referendum. Cei mai mulţi români stabiliţi în Catalonia nici măcar nu şi-au pus problema întoarcerii în ţară, indiferent de situaţie.
