Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu şase luni înaintea alegerilor municipale din Franţa, o treime dintre francezi (34%) se declară "aproape de ideile” preşedintei Frontului Naţional (extrema-dreaptă), Marine Le Pen, potrivit unui sondaj Ifop pentru Valeurs actuelles.
Potrivit acestui sondaj de opinie, 25% dintre persoanele chestionate declară că se simt "destul de aproape” de aceste idei, iar 9% "foarte aproape”. Totuşi, 66% dintre cei chestionaţi se declară departe de ideologia doamnei Marine Le Pen, 38% foarte îndepărtaţi, 28% destul de departe de această ideologie, precizează AFP.
Potrivit Ifop, 38% dintre simpatizanţii UMP (Uniunea pentru o Mişcare Populară), principalul partid de opoziţie de dreapta, şi 11% dintre cei ai stângii se simt aproape de liderul Frontului Naţional.
După părerea a 60% dintre chestionaţi, Marine Le Pen vrea cu adevărat să schimbe lucrurile. Pentru 44%, ea înţelege problemele oamenilor şi în opinia a 31%, ea are soluţii pentru a scoate ţara din criză.
Sondajul a fost realizat pe Internet în perioada 4-6 septembrie, pe un eşantion de 1.014 persoane, reprezentativ pentru populaţia franceză în vârstă de peste 18 ani.
In prospera Franţă, liderul Frontului Naţional, Marine Le Pen, a întrunit la ultimele alegeri prezidenţiale 20% din voturi.
Nici Grecia nu stă mai bine. Curtea de Justiţie de la Atena a dezbătut, la 3 septembrie, dosarul în care reprezentanţi ai mişcărilor de stânga sunt acuzaţi de partidul de extremă dreapta "Zori Aurii" de propagandă antifascistă şi de "încălcarea păcii civile". Neonaziştii greci au început atacul juridic asupra adversarilor lor ideologici pentru a-şi consolida poziţiile. De altfel, pe fondul crizei economice din Europa, influenţa forţelor de extremă dreapta a crescut deja în mod considerabil, comentează cotidianul Izvestia, preluat de agerpres.ro.
"În prezent, în Grecia există o destabilizare în toate, inclusiv în politică, economie, în domeniul social, iar neonaziştii intenţionează să creeze, prin acest dosar, un precedent legislativ, conform căruia orice forţă politică car îndeamnă la demonstraţii împotriva ordinii create în ţară să poată fi pedepsită", explică pentru Izvestia liderul Partidului Revoluţionar al Muncitorilor din Grecia, cercetătorul marxist Savas Michael-Matsas, parte acuzată în acest dosar.
Savas Michael-Matsas este convins că în spatele partidului "Zori Aurii" se află puterea din Grecia, care doreşte să limiteze libertatea politică de dragul favorurilor financiare ale Bruxellesului. În opinia sa, vina pentru toate acestea o poartă dictatura din partea Uniunii Europene (UE) şi a Băncii Centrale Europene (BCE): în condiţiile în care grecii vor să obţină sprijin financiar, ei trebuie să demonstreze că nu vor fi proteste şi revolte interne.
În mod deloc întâmplător, "Zori Aurii" a înaintat plângere împotriva a 80 de membri ai unor mişcări de stânga şi de extremă stânga. În 2009, neonaziştii greci au declanşat pogromuri în cartierele din Atena unde locuiesc cei mai mulţi imigranţi. Drept răspuns, forţele de stânga au desfăşurat o serie de demonstraţii antifasciste. Pentru aceasta, doi dintre ei vor şi compărea în faţa instanţei.
Principalele acuzaţii care i se aduc lui Michael-Matsas sunt calomnia şi instigarea la violenţă. În opinia neofasciştilor greci, cercetătorul marxist i-a calificat nejustificat drept "infractori” şi a făcut apel la luptă împotriva fascismului. Vinovăţia celui de-al doilea acuzat, fostul rector al Institutului Politehnic din Atena, Konstantinos Moutzouris, ar consta în aceea că el i-a permis reţelei informaţionale independente Indymedia să folosească pentru programele sale antifasciste servere ale Institutului Politehnic din Atena.
Actualul proces din Grecia oglindeşte, potrivit experţilor, tendinţele, comune pentru întreaga Europă, de întărire a mişcărilor de extremă dreapta. "Criza financiară şi insatisfacţia Bruxellesului stârnesc din partea statelor membre ale UE aspiraţia spre o independenţă mai mare şi, drept consecinţă, în rândul populaţiei cresc atitudinile naţionaliste”, afirmă Jean-Yves Camus, analist în cadrul Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice (IRIS) de la Paris, specialist în mişcări de extremă dreapta.
Tocmai din acest motiv, liderul Frontului Naţional, Marine Le Pen, a întrunit la ultimele alegeri prezidenţiale tocmai 20% din voturi. Prin urmare, nici nu trebuie să ne mire procesele asemănătoare care au loc în ţările UE. În pofida măsurilor de economie drastică impuse de UE, Grecia a rămas fără statutul de ţară dezvoltată. În primul trimestru al acestui an, datoria externă a Atenei a ajuns la 160,5% din Produsul Intern Brut. În acelaşi timp, şomajul a atins în august nivelul record de 27,6%.
"Grecii au simţit în cea mai mare măsură criza din Europa. Mulţi nu pot să-şi găsească de lucru cu anii, neîncrederea în societate creşte. Desigur, neonaziştii speculează acest lucru", este de părere Michael-Matsas.
"Drept rezultat, în ultimii câţiva ani Grecia s-a transformat într-o ţară europeană cu cele mai mari riscuri rasiste şi neonaziste. Acest lucru este demonstrat de însăşi prezenţa în Parlament a reprezentanţilor partidului evident neofascist 'Zori Aurii'', afirmă vicepreşedintele mişcării 'Lumea fără nazism", Valeri Engel.
În Parlamentul grec există 18 deputaţi din acest partid. Cu un an în urmă, ei au reuşit să obţină în alegerile parlamentare 7% dintre voturile alegătorilor. În acelaşi timp, ultimele sondaje de opinie arată că deja 14% dintre greci împărtăşesc opiniile "Zorilor Aurii".
"Aici găseşte înţelegere principala lozincă a acestui partid: "Fiecare imigrant expulzat oferă un loc de muncă unui grec". Doar legal pe teritoriul ţării locuiesc circa 1 milion de străini, iar ilegal - alţi câţiva 3 milioane", subliniază Engel.
Cu toate acestea, Guvernul nu se grăbeşte să ia nişte măsuri hotărâte, din nou sub presiunea UE. Atunci când, în 2012, Atena a expulzat 2.500 de imigranţi, acest lucru a stârnit o serioasă nemulţumire din partea Bruxellesului.
În schimb, "Zori Aurii" s-a apucat să facă dreptate. În mod concret, membrii săi au început să verifice documentele comercianţilor străini în pieţele locale. În cazul în care documentele lipseau, tarabele erau răsturnate, iar vânzătorii erau bătuţi. Totodată, potrivit ultimelor sondaje de opinie, circa 50% dintre reprezentanţii organismelor de apărare a ordinii publice recunosc că nutresc simpatii faţă de forţele de extremă dreapta.
Pentru cancelarul german Angela Merkel, extrema dreaptă nu are ce căuta într-o Europă democratică. Ea a cerut ca această ideologie să fie combătută cu fermitate.
Angela Merkel a mai spus că atât Guvernul de la Berlin, cât şi societatea germană în ansamblul ei, sunt conştiente de pericolul reprezentat de extrema-dreaptă, Codul penal cuprinde dispoziţii clare şi toţi cetăţenii sunt chemaţi să fie atenţi să nu se producă "o falsificare a istoriei sau apariţia unor ideologii false”. "Este nevoie ca întreaga societate să dea dovadă de o anumită responsabilitate civică pentru a nu oferi vreo oportunitate acestui tip de ideologii să se răspândească”, a conchis cancelarul german.
Citește pe Antena3.ro
