Editorialiştii ziarelor care apar la Chişinău atenţionează opinia publică asupra unei “agresiuni informaţionale mişeleşti a Rusiei” cu scopul deturnării scorului electoral. În cazul în care propaganda rusească nu va avea efect, editorialiştii moldoveni spun că Moscova are un plan “B” post-electoral pentru Moldova.
Publicistul de la “Jurnal de Chişinău”, Petru Bogatu, scrie vineri că Rusia a lansat în Moldova un atac propagandistic ucigător care nu se vede cu ochiul liber. “Dezlănţuit prin canalele oficiale ale Kremlinului, prin presa afiliată comuniştilor, dar şi printr-o serie de impostori obscuri, plasaţi cu abilitate în cursa electorală, pressingul ruşilor culpabilizează cu dibăcie orice discuţie pe tema NATO sau a integrării europene. Se induce ideea că doar o revenire la matca imperială de altădată ar putea fi salvatoare pentru Republica Moldova”, scrie Petru Bogatu.
“Războiul psihologic este ca radiaţia. Invizibilă, aceasta calcă totul în picioare, declanşează focul, dezmembrează solidul şi dezintegrează lichidul. Împletind aparenţele cu realitatea, amestecând adevărul cu ficţiunea, operaţiunea rusească de manipulare prin cuvânt are o putere de persuasiune devastatoare, stabilind adesea agenda publică a dezbaterilor electorale. Astfel, partidele prooccidentale sunt silite să se apere, să se cantoneze în defensivă, ceea ce le pune în situaţia deloc favorabilă de a se justifica”, atenţionează publicistul.
Potrivit lui, obiectivul acestei campanii este nu atât scrutinul parlamentar din 28 noiembrie, cât perioada postelectorală. Cu alte cuvinte, “se pregăteşte terenul pentru ingerinţele diplomatice de după alegeri”. (…) “După votarea de la 28 noiembrie, indiferent de rezultatul final al alegerilor parlamentare anticipate, ruşii vor pune presiune pe Chişinău. Vor interveni în culise, dar cu tupeul şi brutalitatea care-i caracterizează, pentru a impune cu de-a sila Republicii Moldova o coaliţie de centru-stânga”.
Alţi editorialişti de la Chişinău au sesizat în ultimele zile că Partidul Comuniştilor ar pregăti terenul pentru violenţe după alegeri. Supoziţia lor este alimentată de informaţiile din presa subordonată comuniştilor. Aceasta încearcă să acrediteze tot mai mult ideea că partidele din AIE nu ar fi sigure de victorie şi că ar pregăti o destabilizare de proporţii a situaţiei politice după alegeri. Constantin Tănase de la ziarul “Timpul” scrie că aceste concluzii, emise de ziarele procomuniste, sunt “provocări KGB-iste, cu bătaie lungă”. În opinia sa, dacă pierde alegerile, PCRM ar putea organiza tulburări şi dezordini în masă, pe care să le pună apoi pe seama partidelor aflate acum la putere – la fel cum a procedat, potrivit lui Tănase, şi la 7 aprilie 2009.
Marţi, în Duma de Stat a Rusiei, a luat cuvântul deputatul comunist rus Kulikov care a încercat să incite spiritele, inducând ideea că evoluţiile politice din Republica Moldova ar degrada periculos. În realitate, nu există nici un element care să inducă spre o astfel de concluzie. Tot marţi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că fără trupele ruse, la Nistru ar reizbucni conflictul militar. Ceva mai înainte, premierul rus Vladimir Putin a spus că violenţele din Kîrgîzstan se pot repeta în Moldova. Nici atunci nu a fost clar de unde a extras Vladimir Putin această concluzie. “Nu este exclus ca Putin să ne pregătească un Kîrgîzstan sângeros pe 30 noiembrie sau într-o altă zi de după alegerile parlamentare, deoarece Moscova nu se va împăca uşor cu o eventuală victorie a forţelor democratice şi prooccidentale în Moldova”, scrie, la rândul său, Petru Bogatu.
Fruntaşii comunişti susţin că ipotezele analiştilor sunt neîntemeiate şi că prin lansarea lor se urmăreşte discreditarea Partidului Comuniştilor.
În concluzie, publicistul Petru Bogatu scrie că scopul primordial al Moscovei este să anihileze aspiraţiile proeuropene ale populaţiei Republicii Moldova, iar după alegeri, treptat, să descurajeze simpatiile proocidentale ale majorităţii partidelor democratice de la Chişinău. Sarcina imediată a Rusiei este, în opinia lui Bogatu, “să scoată Moldova din jocul internaţional şi să o ţină suspendată între interesele divergente ale Estului şi Vestului”.