Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îşi va alege mâine vicepreşedintele. Situaţia este mai mult decât comică, pentru că şi-au depus candidaturile doi judecători care nu mai au de stat multe zile în CSM. Este vorba de Alina Ghica şi de Cristi Vasilică Danileţ, a căror revocare din CSM a fost votată pe bandă rulantă de către adunările generale ale instanţelor de judecată. În condiţiile în care este evidentă opoziţia şi nemulţumirea judecătorilor din întreaga ţară vizavi de activitatea pe care au desfăşurat-o până acum în CSM, persistenţa lui Ghica şi Danileţ de a candida pentru o funcţie de conducere este fie un act sinucigaş, fie un act de sfidare din partea unor oameni care se agaţă cu orice preţ de putere. Practic, oricare dintre ei ar ieşi, funcţia de vicepreşedinte va fi una pasageră şi, probabil, ultima din cariera lor de magistraţi.
Dincolo însă de aceste alegeri, care ţin de "bucătăria" internă (poate nu va fi îndelinit cvorumul, poate mai apar candidaturi, poate îşi va retrage vreunul dintre cei doi candidatura), CSM-ul trece în momentul de faţă prin cea mai jalnică perioadă din întreaga sa "istorie". Membrii CSM s-au lăsat angrenaţi în jocuri de orgolii şi de interese (posibil chiar politice în unele cazuri), instituţia fiind percepută acum drept una aservită zonei portocalii. Iar această impresie a fost întărită de câteva episoade, care confirmă faptul că ceea ce se întâmplă în Justiţie nu are nimic de-a face cu independenţa şi că butoanele sunt în alt palat, nicidecum în Palatul de Justiţie.
Să recapitulăm însă principalele episoade care susţin această afirmaţie.
* Doi judecători, membri aleşi ai CSM, Horaţius Dumbravă şi Adrian Neacşu, au devenit indezirabili după ce au cerut demisia procurorului Oana Hăineală din funcţia de preşedinte al CSM. După ce au ieşit din rând, celor doi li s-a arătat pisica şi s-au trezit cu dosare. În cazul lui Dumbravă a intrat în acţiune ANI, care i-a găsit un conflict de interese, iar în cazul lui Neacşu, s-a deranjat chiar DNA-ul, care - până acum - i-a săltat judecătorului doar calculatorul. În ambele situaţii, menţionăm faptul că dosarele au apărut după ce judecătorii Dumbravă şi Neacşu au cerut demisia Oanei Hăineală.
* Un alt episod care ilustrează interesele majore pentru controlul CSM-ului îl reprezintă procesul intentat de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), care a cerut anularea unei hotărâri a CSM prin care Daniel Morar, prim-adjunct al procurorului general al României, are drept de vot în Consiliu. Practic, aşa cum au demonstrat-o ultimele evenimente, votul procurorului Morar a fost decisiv. Acest proces a fost amânat de către Curtea de Apel Bucuresti (CAB), ultimul termen fixat fiind 12 martie.
* În aceeaşi categorie se înscrie cu succes şi procedura intervievării la CSM a celor doi procurori propuşi de către ministrul Justiţiei pentru funcţiile de procuror general al României şi, respectiv, procuror şef al DNA. Cei doi candidaţi au fost agresaţi verbal şi trataţi cu ostilitate evidentă în special de către Oana Hăineală şi Daniel Morar. Nu comentăm aici fondul şi nici nu îl punem în discuţie (este evident faptul că CSM-ul trebuie să aibă de spus un cuvânt în asemenea proceduri), ci atitudinea şi atmosfera în care s-au desfăşurat interviul şi care nu au avut nimic comun nu doar cu magistratura, nici măcar cu bunul simţ.
* În fine, ieşirile publice constante ale judecătorului Cristi Vasilică Dănileţ, în special pe Facebook, prin care a comentat declaraţiile politicienilor, intrând chiar în polemici cu aceştia, au fost de natură a afecta atât imaginea CSM-ului, cât şi a Justiţiei. Ultima ieşire a lui Cristi Danileţ, citata de mediafax.ro, este de duminică când ar fi declarat: "Două dosare cu oameni politici de mare importanţă. Primul este săptămâna care urmează. O reţea implicând magistraţi".