Jurnaliştii români, susţinuţi de europeni

Federaţia Europeană a Jurna­liştilor recomandă autorităţilor din România excluderea din Strategia Naţională de Apărare (SNAP) a prevederii privind presa, informează Agerpres. Potrivit Strategiei de Apărare, este catalogat drept o vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale, feno­menul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje economice". Susţinerea FEJ vine după ce la sfârşitul lunii trecute, preşedintele Comisiei de Petiţii a Parlamentului European, eurode­pu­­tata Erminia Mazzoni, a anunţat că petiţiile jurnaliştilor români care reclamau introducerea presei în Strategia Naţională de Apărare ca vulnerabilitate a sta­tului român, vor fi redeschise. Ca urmare, se vor continua procedurile din Comisia de Petiţii şi se vor urmări evoluţiile în adop­tarea SNAp. De asemenea, Comisia Europeană va fi invitată să elaboreze o poziţie oficială cu privire la menţiunile din SNAp în contextul în care Executivul comunitar şi-a exprimat îngrijorarea faţă de derapaje similare din alte state membre ale Uniunii.

Federaţia Europeană a jurna­liş­tilor recomandă totodată modificarea Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTV, ANP AGERPRES, în sensul depolitizării, profesionalizării Consiliilor de Administraţie, numirea unor profesionişti în aceste domenii, printr-o procedură transparentă agreată cu societatea civilă. De asemenea, recomandă creşterea taxei radio-tv la un nivel corespunzător de finanţare, prin consultarea cu organizaţiile sindicale şi profesionale, şi modificarea sistemului de finanţare al Agerpres, cu scopul de a face o instituţie media autentică, în care angajaţii să nu mai fie consideraţi funcţionari publici.

O altă recomandare se referă la respingerea propunerilor de modificare a legislaţiei muncii, Legii Sindicatelor, Legii Patronatelor, contractelor negocierilor colective, conflictelor de muncă, care ar duce la desfiinţarea "ramurii mass-media" ca entitate recunoscută în dialogul social, inclusiv prin apelarea Curţii Constituţionale sau a instituţiilor europene.  Alte măsuri recomandate de FEJ sunt consolidarea şi dezvoltarea rolului funcţionării Comisiilor Paritare la nivel de ramură, crearea Tribunalelor Muncii, ridicarea problemei plăţii jurnaliştilor pe drepturi de autor în locul unor salarii pe carte de muncă, respectarea şi aplicarea legii române în cazul Comitetelor Sectoriale, promovarea Codului Deontologic, promovarea unei dezbateri privind importanţa unei noi abordări privind respon­sabilitatea şi etica mass-media, crearea şi consolidarea unui autentic Consiliu de Etică format din profesionişti media şi organizaţii ale societăţii civile, dar nu din reprezentanţi ai statului sau ai instituţiilor politice şi dezvoltarea competenţelor media ca materie de studiu în şcoli, universităţi, precum şi introducerea temei în programele de formare continuă a adulţilor.

În privinţa mediului de afaceri din presă, FEJ recomandă acordarea aceluiaşi TVA ca în alte ţări europene, dezvoltarea, în cadrul unui parteneriat între autorităţi, patroni şi angajaţi, a unor modele de sprijin public pentru media naţionale şi locale, implicarea la nivel oficial în salvarea şi redeschiderea celei mai mari societăţi de distribuţie a presei Rodipet.