Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza de resurse umane, criza economică, dar mai ales criza de încredere sunt cele care afectează serios sistemul judiciar românesc, aflat încă sub monitorizarea organismelor europene. Cum din cauza volumului imens de dosare sistemul riscă să intre în blocaj, procurorul general al României propune modelul olandez prin care, pe baza unor criterii obiective, procurorul să decidă în care caz să se facă anchetă şi în care nu.
Cifrele de bilanţ al activităţii Ministerului Public pe anul trecut, deşi arată o îmbunătăţire a calităţii muncii procurorilor şi o creştere a numărului de rechizitorii, sunt îngrijorătoare pentru viitorul sistemului judiciar. Ministerul Public a înregistrat anul trecut aproape 1,4 milioane de dosare penale, adică de peste opt ori mai mult decât în anul 1989 şi de trei ori mai mult faţă de anul 2000, numărul de procurori rămânând aproape acelaşi. În medie, un procuror a soluţionat 1.200 de dosare.
SUTE DE MII DE DOSARE NEREZOLVATE
Deşi anul trecut au fost rezolvate 500.000 de dosare fie cu trimiterea în judecată, fie cu soluţii de neîncepere a urmăririi penale (NUP) sau de scoatere de sub urmărirea penală (SUP), tot au mai rămas 750.000 de dosare fără nici o rezolvare. Dintre acestea, jumătate sunt cu autori necunoscuţi. "Pentru a le finaliza ar fi nevoie ca timp de cel puţin un an să nu se înregistreze nici un dosar nou", a spus Kovesi.
SELECŢIE SUB CONTROLUL INSTANŢEI
Ca soluţii pentru evitarea blocării sistemului, procurorul general propune o reevaluare a sistemului de incriminare pe care-l consideră "excesiv". "Există 140 de acte normative care prevăd aproape 1.000 de infracţiuni. Este necesară o reevaluare", a spus Kovesi. Totodată, pornind de la faptul că doar 7,7% din cele 500.000 de dosare au fost soluţionate cu rechizitorii, cheltuindu-se "bani publici cu NUP-uri şi SUP-uri", Kovesi propune aplicarea principiului oportunităţii acţiunii penale (folosit în Olanda). Ce ar însemna acest lucru? Procurorii să nu mai trateze egal, la fel, toate sesizările primite, ci să primească dreptul de a distinge "între esenţial şi balast". Mai exact, procurorul, sub controlul instanţei, să stabilească, pe baza unor criterii obiective, în care caz să se facă anchetă şi în care nu, în funcţie de finalitatea pe care ar obţine-o societatea. O propunere cu două tăişuri, având în vedere că justiţia nu are o imagine prea bună, politicieni cercetaţi acuzând imixtiuni politice în anchete. Propunerile trebuie analizate foarte bine de specialişti şi supuse obligatoriu dezbaterii publice.
Cel mai mare număr de dosare din istoria Ministerului Public
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, la şedinţa de bilanţ al activităţii Ministerului Public, a marcat anul 2009 ca fiind un an al premierelor, în multe privinţe. "Procurorii au soluţionat cel mai mare număr de dosare din istoria Ministerului Public (500.000). Pentru prima dată în ultimii opt ani a crescut numărul de rechizitorii. Am dublat numărul de inculpaţi trimişi în judecată pentru corupţie de parchetele de pe lângă tribunale. A crescut cu aproape 40% numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru evaziune fiscală. A crescut cu 30% numărul de inculpaţi arestaţi preventiv şi achitările au scăzut cu 30%, ajungând la cel mai mic număr din ultimii 13 ani", a spus Kovesi.
Bani de recuperat pentru stat - 33 de milioane de euro
Anul trecut procurorii au aplicat măsuri asiguratorii, indisponibilizând bunuri şi valori în cuantum de 33 de milioane de euro - DNA, 28 de milioane de euro, şi DIICOT, 5 milioane de euro. În 30 de judeţe însă nu s-a dispus nici o măsură asiguratorie în cursul anului trecut, or societatea aşteaptă de la procurori nu doar prinderea infractorilor, ci şi recuperarea prejudiciilor pe care aceştia le-au produs. "Repararea pagubelor este în aceeaşi măsură un criteriu de eficienţă, de eficacitate a actului de justiţie. Trebuie ca în toate dosarele în care s-au produs prejudicii să existe şi o investigaţie financiară care să urmărească identificarea bunurilor deţinute de persoanele cercetate. Orice anchetă trebuie dublată de preocuparea identificării bunurilor şi a valorilor asupra cărora pot fi instituite măsuri asiguratorii. Priorităţile asumate trebuie însuşite de toţi conducătorii de parchete, iar eficienţa managerială ar trebui evaluată în principal prin perspectiva rezultatelor obţinute în aceste domenii", a mai spus Kovesi. Procurorul general a subliniat că recuperarea prejudiciilor produse prin infracţiuni reprezintă un obiectiv major pentru anul 2010, ca şi îndeplinirea condiţionalităţilor din mecanismul de cooperare şi verificare al Comisiei Europene, menţinerea fermităţii procurorilor evaluată prin numărul de rechizitorii şi de inculpaţi arestaţi, creşterea eficienţei în combaterea infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani şi infracţiuni săvârşite prin violenţă.
Concentrare privind răspunderea penală a persoanelor juridice
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a susţinut în faţa procurorilor adunaţi la şedinţa de bilanţ că aceştia ar trebui să se concentreze pe chestiunea răspunderii penale a persoanelor juridice, aceasta putând ajuta la anchete, prin indisponibilizări de bunuri mobile şi imobile. Predoiu i-a asigurat pe magistraţi că nu are de gând să atenteze la stabilitatea statutului procurorului, anunţând că pe agenda ministerului nu se află nici o propunere de modificare legislativă în acest sens.
Consilierul prezindenţial: Justiţia, în criză de credibilitate internă şi externă
Consilierul prezidenţial Ştefan Deaconu, prezent la bilanţ, a atenţionat magistraţii că protestele de anul trecut au afectat imaginea justiţiei. "Câteva luni ale anului 2009 au fost blocate de protestul magistraţilor. Această acţiune nu a dat bine în faţa cetăţenilor. Un astfel de protest lasă urme pe termen lung", a spus consilierul prezidenţial. Percepţia în rândul opiniei publice este scăzută din perspectiva activităţii magistraţilor şi a procurorilor, în special, pentru că sistemul de justiţie trece nu doar prin criză de personal, criză economică, criză de eficienţă, dar şi printr-o criză de credibilitate, a arătat Ştefan Deaconu. Criza de credibilitate internă este cauzată de faptul că cetăţeanul român nu are încredere în actul de justiţie, iar criza de credibilitate externă este dovedită de faptul că România este încă monitorizată pe justiţie de Comisia Europeană, a spus consilierul prezidenţial.
Premierul: Justiţie inegală
Primul-ministru Emil Boc a atras atenţia că principiul constituţional al egalităţii în faţa legii nu se regăseşte în practică în sistemul judiciar românesc, iar persoanele care apelează la justiţie cred în final că autorităţile sunt incapabile să le rezolve problemele şi că trebuie să găsească alte soluţii, a afirmat ieri premierul Emil Boc. "Când oamenii încep să îşi facă singuri dreptate, înseamnă că au fost afectate fundamentele statului de drept", a spus Emil Boc. Premierul a cerut procurorilor să asigure funcţionalitatea statului de drept şi să identifice cauzele pentru care numeroase dosare tergiversează în instanţă, arătând că dacă lipsa personalului este principalul motiv, atunci Guvernul poate accepta angajări suplimentare în domeniu.
Călare pe evazionişti
Totodată, primul-ministru a criticat faptul că există unităţi ale Parchetului care nu au făcut nici un rechizitoriu pentru recuperarea sumelor în cazul cărora există indicii de evaziune fiscală (100 de unităţi de parchet nu au făcut nici un rechizitoriu de evaziune fiscală). "Ori nu suntem în stare să adunăm impozite şi taxe, ori avem o problemă de aplicare a legii", a spus Emil Boc, amintind că în alte state şefii de parchete sunt aleşi direct de populaţie şi supuşi unui control public inclusiv din perspectiva combaterii evaziunii fiscale. Oficialul a cerut procurorilor să colaboreze mai eficient cu Ministerul Finanţelor, cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi cu Ministerul de Interne pentru a combate eficient evaziunea fiscală. "Să stăm la aceeaşi masă şi să facem o practică unitară. Dacă acceptăm aceste complicităţi locale care au loc, atunci poate ar fi mai bine să mergem în privat. Evazionistul fiscal abia aşteaptă să găsească preş între ANAF şi Parchet, între Parchet şi instanţe", a spus premierul, convins că "aces cerc vicios nu se închide".
