Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Craterul salinei prăbuşite în zona câmpului I de sonde din zona Ocnele Mari a ajuns la o suprafaţă de aproximativ 9.000 de mp şi la o adâncime de 200 m, tinzând spre taluzare, a declarat, susţine prof. Florian Zamfirescu, coordonatorul proiectului de coborâre controlată a tavanului minei de sare.
El a precizat că situaţia este sub control, "procesul evoluează nesperat de bine, până în acest moment am evacuat aproximativ 100 de mii de mc de saramură din cei 600 care într-un final vor trebui scoşi afară. Marginile craterului se taluzează, dar lărgirea va continua, într-un final vom avea un crater ce se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ două, două hectare şi jumătate". În aceeaşi conferinţă de presă, prefectul judeţului Vâlcea, Remus Grigorescu, a anunţat că lucrurile celei de-a treia familii, care are casă în cuveta noului lac de retenţie, au fost deja evacuate.
Drumul auxiliar care leagă centrul oraşului Ocnele Mari de satul Cosota şi care este riveran noului lac se află la cota de inundare şi, în consecinţă, primăria a intervenit cu utilaje pentru a construi o nouă cale de acces. "În 48 de ore vom avea deja un nou drum în zonă care va lega cele 15 familii de Ocnele Mari", a precizat prefectul. El a mai spus că nu se pune problema trecerii la faza a doua de evacuare a altor şapte familii care au gospodăriile în zona lacului de acumulare.
Lacul de acumulare nou construit este conceput pentru un stoc maxim de aproximativ 500 de mii mc de saramură, dar pentru a nu fi nevoie de noi evacuări, cota saramurii în lac trebuie menţinută pentru un stoc de 300 de mii de mc. În acest sens se poartă discuţii cu Oltchim S.A. şi Uzine Sodice Govora pentru a prelua o cantitate importantă de saramură.
Florian Zamfirescu s-a referit, totodată, la problema bazinului de retenţie din zona câmpului II sonde, unde în cursul zilei de sâmbătă s-a pompat saramura scoasă din caverna de la câmpul I. "Nu ne permitem să folosim foarte mult acest lac, dincolo de o anumită cotă de siguranţă. Digul vechi construit nu este de prea mare folos. Sub acest bazin de retenţie construit în urmă cu ani buni se află foarte multe galerii vechi cărora nu le cunoaştem geografia - să nu uităm că la Ocnele Mari se exploatează sare de aproape 2.000 de ani - şi la o adică, noi dacă am folosi în exces acest bazin de retenţie, riscăm să producem altele", a explicat Zamfirescu. Digul respectiv se situează chiar lângă şoseaua Ocnele Mari-Ocniţa.
Tavanul minei din câmpul I de sonde din oraşul Ocnele Mari s-a prăbuşit, sâmbătă dimineaţa, în jurul orei 1,30, făcând iniţial un crater pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp şi o adâncime de 70 de metri.
Ulterior, craterul salinei prăbuşite din câmpul I sonde de la Ocnele Mari s-a extins pe o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi şi are o adâncime de 170 de metri, a comunicat, sâmbătă, prof. Florian Zamfirescu.
Guvernul va analiza, în următoarea şedinţă, situaţia de la Ocnele Mari, a anunţat primul-ministru Emil Boc, care a inspectat sâmbătă perimetrul unde se desfăşoară procesul de prăbuşire controlată a tavanului minei de sare din câmpul I sonde de la Ocnele Mari, judeţul Vâlcea. "Miercuri, la şedinţa de Guvern, voi invita responsabilii pentru a discuta acest subiect, pentru a decide următoarele lucruri: finalizarea exproprierilor şi a despăgubirilor, alocarea unor sume de bani, atât cât putem, pentru finalizarea lucrărilor de la Căzăneşti", a declarat şeful Executivului.
