Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Moştenitorii inventatorului Ion Basgan cer SUA 100 de miliarde de dolari pentru drepturile de folosire ale unui brevet de invenţie pentru un procedeu de foraj petrolier, în vreme ce o familie din Franţa cere României 6 miliarde de euro pentru naţionalizarea aceleiaşi invenţii.
Astăzi a început la Tribunalul Bucureşti procesul care opune statul român cu cei cinci copii ai familiei Thibaudet. Tevatura începe în 1934, când un inginer român, Ion Basgan, a depus un brevet petrolier revoluţionar. În termeni tehnici, acesta era descris drept "foraj rotativ prin rotaţie percutantă". Sistemul a ameliorat sensibil exploatarea petrolului şi a fost adoptat la nivel mondial de toată lumea. Brevetul are o mare valoare iar când cel de-al Doilea Război Mondial s-a declanşat, în aprilie 1940, Basgan a decis să-şi vândă brevetul lui Jean-Philibert Thibaudet, care era ataşatul militar francez în România, pentru a-şi proteja invenţia.
Între timp s-a derulat războiul, regimul comunist s-a instalat, firma lui Basgan a fost naţionalizată iar el a fost trimis într-o zonă defavorizată a României, scrie RFI. Toată lumea a uitat de brevet, înclusiv familia lui Bazgan cât şi a ataşatului francez, care nu a cercetat valoarea drepturilor sale.
Numai că în 2009, unul dintre copiii inginerului s-a deşteptat. Îl cheama Ion Basgan, ca şi pe tatăl său, este şi el român, ba chiar a fost senator. El a spus că regimul comunist i-a naţionalizat societatea şi vrea despăgubiri pentru drepturile spoliate. A fost pe cale să le şi obţină în 2009, când fratele său vitreg, care trăieşte în Elveţia, a aflat de povestea şi a blocat operaţiunea. Cei doi moştenitori au intrat în conflict.
Ceea ce ne duce la cealaltă familie, descendenţii lui Jean-Philibert Thibaudet, din Lyon. Jean-Yves Thibaudet, un pianist francez renumit, spune că povestea este simplă şi că tatăl său a fost jupuit de banii pe care trebuie să-i primească. Senatorul Basgan nu a renunţat la ceea ce consideră a fi moştenirea sa şi este în dezacord cu fratele său, este de partea familiei Thibaudet. Senatorul consideră că documentul din 1940 nu era decât un document formal fără valoare juridică şi că justiţia trebuie să tranşeze problema. Mai mult, el este cel care în 2008 a introdus un amendament care a extins legea restituţiei şi la activele nemateriale.
Cazul este însă şi mai complicat, căci urmaşii inginerului român cer 100 de miliarde de dolari şi de la guvernul SUA susţinând că acest stat a confiscat brevetul. Autorităţile americane au încercat să ajungă la o înţelegere cu inginerul în anii '60, însă inventatorul a refuzat deoarece atunci proprietatea aparţinea statului comunist.
