Predoiu: Decizia CC în cazul ANI ar putea pune în pericol rezultatele bune obţinute de instituţie

Ministrul Justiţiei a declarat, joi seară, că declararea neconstituţionalităţii unor prevederi ale Legii ANI ar putea pune în pericol rezultatele bune obţinute de Agenţie şi ar avea un potenţial impact negativ asupra MCV, asigurând că va sprijini instituţia să îşi continue activitatea.

"Aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale a României, urmând să reacţionăm instituţional prin elaborarea unui proiect de act normativ. Asigur Agenţia Naţională de Integritate (ANI), în numele Guvernului, de întreg sprijinul pentru ca această instituţie să continue să îşi desfăşoare activitatea. Este foarte important să înţelegem că buna funcţionare a ANI este esenţială pentru îndeplinirea condiţionalităţilor impuse prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)", a spus Predoiu într-un comunicat de joi al Ministerului Justiţiei.

Ministrul a precizat că, potrivit Raportului Comisiei Europene dat publicităţii în martie, capacitatea ANI a fost consolidată şi progresele înregistrate în 2009 au fost extinse.

"Ţin să-i asigur pe partenerii europeni că Ministerul Justiţiei este perfect conştient de angajamentele asumate şi va depune în continuare toate eforturile pentru îndeplinirea acestora", a mai spus Predoiu.

Controlul averilor şi adoptarea unui mecanism eficient de verificare a
declaraţiilor de avere a constituit o recomandare constantă a Uniunii Europene, dealungul procesului de aderare a României la UE. Acest fapt a fost consemnat şi în documentul de poziţie comună al Uniunii pe domeniul justiţie şi afaceri interne - European Union Common Position (EUCP), precizează Ministerul Justiţiei în comunicatul citat.

Grupul Statelor Anticorupţie al Consiliului Europei (GRECO) a adoptat o poziţie similară. Una dintre recomandările GRECO, ca urmare a evaluării din 2005, se referea la necesitatea îmbunătăţirii mecanismului de verificare a averilor şi conflictelor de interese.

Obiectivul de combatere a corupţiei prin mijloace administrative a fost prevăzut de Strategia Naţională Anticorupţie 2005-2007 şi de Planul de acţiune pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 231/2005.

Conform planului de acţiune pentru implementarea Strategiei, una dintre măsurile aflate în sarcina Ministerului Justiţiei era revizuirea cadrului legislativ în sensul desemnării unei instituţii abilitate să verifice şi să controleze declaraţiile de avere, de interese, şi stările de incompatibilitate.

Pe de altă parte, prin Decizia 2006/928/CE, Comisia Europeană a instituit, în decembrie 2006, Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Una dintre cele patru condiţionalităţi din cadrul MCV se referea la "înfiinţarea, conform celor prevăzute, a unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese potenţiale, precum şi cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancţiuni disuasive".

"Aplicarea prevederilor din numeroasele acte normative în domeniu a evidenţiat necesitatea şi oportunitatea reglementării într-un veritabil cod de integritate a celor trei instrumente de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei instituţionale, şi anume controlul averilor, declararea şi verificarea intereselor şi a incompatibilităţilor în exercitarea demnităţii şi a funcţiei publice", se mai arată în comunicatul Ministerului Justiţiei.

În iulie 2006, proiectul de lege a fost aprobat de Guvern şi înaintat Parlamentului. Astfel, pe 9 mai a fost adoptată Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Acest act normativ a transpus angajamentul asumat de România în procesul de integrare europeană, potrivit Ministerului Justiţiei.

"Prin adoptarea Legii nr. 144/2007, România a pus bazele unei instituţii specializate în verificarea averilor, conflictelor de interese şi respectării regimului incompatibilităţilor. Obligativitatea declarării averilor exista încă din anul 1996 şi ca declaraţiile de avere au devenit documente publice încă din 2003, dar mecanismele de control erau greu de utilizat.

O dată cu înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, ca o autoritate administrativă autonomă de control care se bucură de independenţă operaţională, aceste deficienţe au fost înlăturate. Instituţia monitorizează permanent declaraţiile de avere/interese, conflictele de interese şi regimul incompatibilităţilor, în vederea asigurării exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de imparţialitate, integritate, transparenţă", se mai arată în comunicatul citat.

Potrivit Raportului Comisiei europene, dat publicităţii în martie, capacitatea ANI a fost consolidată şi progresele au fost extinse. "Rezultatele încurajatoare ale Agenţiei Naţionale de Integritate au continuat în a doua jumătate a anului 2009", se afirmă în raport.

Potrivit Ministerului Justiţiei, Raportul a consemnat mai multe aspecte pozitive în activitatea ANI. Astfel, printre progresele în activitatea operaţională a Agenţiei Naţionale de Integritate raportul menţionează: confirmarea de către instanţe a deciziilor ANI privind averile nejustificate în două cazuri, dispunându-se confiscarea; numărul semnificativ de sesizări ale parchetelor în vederea efectuării urmăririi penale; numărul semnificativ de sesizări ale autorităţilor competente în materie disciplinară; prezenţa în instanţă a ANI, pentru apărarea constatărilor de incompatibilităţi şi conflicte de interese.

În ce priveşte progresele în consolidarea capacităţii administrative a ANI, în raport a fost consemnat că Agenţia funcţionează cu personal suficient şi va deveni pe deplin operaţională în momentul implementării sistemului IT, ce va permite verificarea declaraţiilor de avere şi de interese, precum şi că toate declaraţiile de avere şi de interese primite în 2009 sunt accesibile pe portalul existent pe site-ul instituţiei.

Totodată, Raportul menţionează că activitatea Agenţiei este guvernată de principiul transparenţei (comunicate de presă, publicarea stadiului dosarelor aflate în procedură contencioasă, precum şi a stadiului acţiunilor disciplinare), precum şi faptul că ANI cooperează cu societatea civilă (două ONG-uri) în vederea dezvoltării laturii preventive a activităţii Agenţiei, se mai arată în comunicatul Ministerului Justiţiei.

Curtea Constituţională a declarat ca fiind neconstituţionale mai multe articole din Legea de funcţionarea a Agenţiei Naţionale de Intergritate, urmând ca în cursul săptămânii viitoare să-şi motiveze hotărârea.

Zece organizaţii neguvernamentale de profil solicită Guvernului adoptarea unui act normativ care să asigure continuitatea instituţională şi funcţională a ANI motivând că această instituţie a fost un element esenţial din perspectiva obligaţiilor asumate de România la momentul aderării la UE.