Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru a rezolva “problema Roşca Stănescu”, instanţa Curţii de Apel Bucureşti a făcut tumbe cu legea. Până la redactarea motivării sentinţei, există ca elemente de comentarii datele din rezhizitoriu şi sentinţele adjudecate în acest dosar stufos care se plimbă prin justiţie din anul 2006. Pentru a da o argumentare cercetării procurorilor, ancheta a pornit cu fapte din anii anteriori Revoluţiei, trecute prin tranziţia tulbure, a zorilor capitalismului autohton. Sentinţa din 2014 este asociată cu realităţile oferite de dictactorii Ceauşescu şi Gaddafi judecate la distanţă de peste 25 de ani sub presiunea regimului abuziv Băsescu. Datoria rămasă din afacerile României în Libia, preluată şi gestionată de Rompetrol reprezintă pârghia pe care a fost catapultată acuzarea împotriva ţintei Dinu Patriciu care devenise adversarul politic al lui Băsescu. Rechizitoriul i-a cuprins iniţial şi pe managerii americani de la Rompetrol dar o avertizare publică a Ambasadei SUA a limitat lotul arestaţilor în 2005 doar la Dinu Patriciu. Roşca Stănescu a preluat povara duşmăniei cu Băsescu după etapa marii lor prietenii, transformată în ani de închisoare. Pentru a fi încarcerat, judecătorii au schimbat total încadrările juridice menite să dea temei pedepsei. Tribunalul îi achitase pe toţi inclupaţii. Faptul că toţi foştii comisari CNVM au fost condamnaţi cu suspendare arată că manevrarea pieţei de capital nu a avut consistenţă în dosar. A fost scoasă din jobenul “Dreptăţii” acuza “constiuire şi aderare la grup infracţional”.
22,4 ani de condamnare cu executare
Privit din prisma pedepselor, dosarul Rompetrol a adunat ani grei de condamnare. Instanţa i-a obligat pe Alexandru Bucşă, Petrică Grama şi SC Rompetrol SA să plătească în solidar suma de 58 milioane de dolari către Ministerul Finanţelor Publice, fiind dispuse măsuri asigurătorii pentru recuperarea acestei sume.
De unde provine prejudiciul?
Înainte de Revoluţie, Regia Autonomă Petrom RA (fosta denumire a Rompetrol) concesionase pentru 20 de ani în vederea explorării un perimetru petrolier din bazinul Murzuk, din Sahara, Libia. Acordul EPSA prevedea că explotarea se va face de către statul libian (50% prin compania NOC) şi cel român (50% prin Rompetrol). După revoluţie, statul român nu a mai avut bani pentru a investi în acest perimetru şi a decis să vândă partea sa din exploatare către grupul spaniol Repsol pentru suma de 85 de milioane de dolari care urmau să fie plătite în tranşe până în anul 2008. În 1995, statul a încasat prima tranşă virată de Repsol în valoare de 21,6 milioane de dolari.
După ce Dinu Patriciu a devenit acţionar majoritar al Rompetrol SA au început demersurile pentru încasarea creanţei din Libia. Cum? "Substituindu-se în mod fraudulos fostei firme Rompetrol din subordinea Ministerului Petrolului". Anchetatorii susţin că omul de afaceri a cesionat drepturile de încasare a datoriei către firma The Rompetrol Group BV Olanda (devenită între timp acţionarul majoritar al Rompetrol SA), pentru a se sustrage eventualelor controale din partea instiţutiilor abilitate ale statului român.
Patriciu ar fi decis că sumele provenite din valorificarea creanţei aparţin SC Rompetrol SA, şi nu statului. Aşa că a "vândut" creanţa pentru suma de 35 de milioane USD. Astfel, Rompetrol Group BV Olanda urma să dobândească restul de 40 milioane de dolari. Conform Registrului Comertului din Rotterdam, reprezentanţii firmei olandeze la acea dată erau Dinu Patriciu, Philip Stephenson şi Sorin Marin. Ulterior, prin încheierea unor contracte succesive s-ar fi ascuns adevarata provenienţă a banilor cu care a fost majorat capitalul social al Rompetrol Rafinare, susţineau anchetatorii.
În apărarea sa, Rompetrol a depus la dosar un document emis de ANAF - Direcţia Generală de Inspecţie Fiscală în anul 2004 din care rezulta că Ministerul Finanţelor a trimis un răspuns Rompetrol din care “ar fi constatat, într-o excepţie de formă, ca pretenţia în restituirea sumelor virate la bugetul de stat este prescrisă". Un fapt suspect în acest dosar este că toată corespondenţa purtată între Ministerul Finanţelor şi Rompetrol, în legătură cu derularea acordului EPSA, nu se mai găseşte în arhivele MFP sau ale Rompetrol
Faptele fuseseră prescrise
Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Alexandru Bucşă (fost vicepreşedinte The Rompetrol Group Olanda), Petrică Grama (fost director în Ministerul Finanţelor), Florin Iulian Aldea (agent de servicii de investiţii financiare) şi Claudiu Simulescu (agent de servicii de investiţii financiare) au fost condamnaţi prin schimbarea încadrării juridice în constituirea sau sprijinirea unui grup infracţional. Avocatul George Papu, apăratorul lui Roşca Stănescu în Dosarul Rompetrol, a declarat pentru luju.ro că “termenul de prescripţie specială în privinţa infracţiunii de folosire a informaţiei privilegiate s-a împlinit la 07.10.2012, iar în privinţa infracţiunii de aderare sau sprijinire în orice mod a unui grup infracţional organizat s-a prescris la data de 20.10.2012. Însuşi TMB prin Încheierea din 21.10.2011 admite că pentru o parte din infracţiuni a intervenit prescripţia specială”.
La termenul din 9 septembrie 2014, când judecătoarele Cristina Craiu şi Mihalea Niţă de la Secţia a I-a penală a Curţii de Apel Bucureşti au finalizat dezbaterile în "Dosarul Rompetrol" şi au amânat pronunţarea, avocatul George Papu a solicitat instanţei să constate împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale cu privire la cele două infracţiuni reţinute în sarcina lui SRS. Avocatul a depus în acest sens concluzii scrise în care a explicat că cele două fapte, pretins a fi fost comise în aprilie 2004, s-au prescris încă din octombrie 2012 şi, în plus, că legea pe care parchetul îşi întemeiază acuzaţiile (Legea nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piata de capital) a intrat în vigoare la 29 iulie 2004. Or la acea dată presupusele fapte incriminate, respectiv, utilizarea de informaţii privilegiate şi aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup infracţional organizat, fuseseră deja pretins săvârşite iar legea nu se poate aplica retroactiv.
Citește pe Antena3.ro
