Asul din mâneca lui Iohannis nu este pentru Kovesi

Singurul as din mâneca preşedintelui Iohannis după decizia Curţii Constituţionale privind revocarea lui Codruţei Kovesi de la şefia DNA este referendumul pe justiţie anunţat de către şeful statului încă din iarna anului 2017. Chiar şi dacă recurge la această manevră, singurul lucru pe care-l poate obţine este recuperarea unor atribuţii care i-au fost, treptat, luate. Pe de altă parte, nici măcar recursul la plebiscit nu mai poate salva funcţia lui Kovesi.

Klaus Iohannis a anunţat un referendum pe tema justiţiei pe 23 ianuarie 2017, în plin scandal legat de modificarea legislaţiei penale. Procedura a fost declanşată, referendumul primind chiar avizul consultativ al Comisiilor juridice ale Parlamentului, fără însă ca şeful statului să anunţe la acea vreme întrebarea la care ar trebui să răspună naţiunea. Odată cu retragerea celebrei Ordonanţe 13, Iohannis a renunţat la proiect, însă a invocat de mai multe ori posibilitatea reluării sale „pentru când va fi”, după cum spunea chiar el. Ultima dată când şeful statului a invocat referendumul a fost la finele anului trecut, într-o discuţie informală cu jurnaliştii. Însă atunci agenda se schimbase în ceea ce priveşte justiţia. Legile sistemului judiciar fuseseră adoptate de către Parlament, în pofida nemulţumirilor lui Iohannis, însă acesta avea la dispoziţie atunci mai multe pârghii: reexaminarea sau sesizarea Curţii Constituţionale. Între timp, acestea au fost deja utilizate, fără ca asul referendumului să fie folosit. Utilizarea lui după decizia Curţii Constituţionale legate de revocarea lui Kovesi are însă limite. Este foarte puţin probabil ca Iohannis să-şi permită să sfideze o decizie a Curţii Constituţionale şi să ceară electoratului să infirme decizia Curţii. Constituţional nu este posibil întrucât hotărârile CCR sunt obligatorii şi, în plus, ar da motive solide pentru o suspendare a sa. În condiţiile în care Iohannis nu mai poate face aproape nimic pentru a-i salva funcţia lui Kovesi, şeful statului ar putea cere revizuirea Constituţiei astfel încât numirile şi revocările în sistemul judiciar să se facă exclusiv prin decizia preşedintelui astfel ca, pe viitor, Ministerul Justiţiei să nu mai aibă niciun cuvânt de spus în această chestiune. Astfel, numirea succesorului lui Kovesi nu ar mai trebui negociată cu MJ, iar eventualele viitoare revocări să aibă loc doar cu acordul şefului statului. Scenariul are şi punctele sale slabe. Practic, Iohannis trebuie să convoace plebiscitul înainte de a promulga noua Lege a referendumului, care acordă Guvernului dreptul de a stabili data unei consultări populare de acest tip, caz în care coaliţia de guvernământ ar putea stabili dacă referendumul lui Iohannis va avea loc concomitent cu referendumul pentru familie sau nu.

Indiferent de rezultatul unui referendum convocat de Iohannis, Kovesi nu poate rămâne în funcţie pentru că a decizia CCR a fost dată în baza actualului text constituţional, iar modificarea acestuia va avea efecte doar pentru viitor.

„Radicalul” Orban

Ideea refererndumului a fost vehiculată de către fostul preşedinte Traian Băsescu şi de liderul PNL, Ludovic Orban. Dacă primul a invocat varianta doar pentru viitor şi pentru numirile procurorilor, Orban a invocat chiar plebiscitul ca modalitate de ignorare a deciziei Curţii. „Oricând poporul român poate să decidă pentru că poporul exercită suveranitatea şi se poate găsi orice fel de mijloc constituţional şi legal prin care această decizie să nu genereze consecinţe”, a spus, joi, Ludovic Orban. Afirmaţia a scandalizat-o pe judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR. „Dacă prin referendum se va putea invalida o decizie a Curţii Constituţionale, de ce nu s-ar putea face la fel şi cu o hotărâre judecătorească definitivă? Odată deschisă această cutie a Pandorei se va deschide şi drumul spre disoluţia statului democratic”, a avertizat Gîrbovan. Şi Tăriceanu l-a taxat pe Orban: „Văd o serie de elucubraţii din partea PNL. Aici avem întâi plângerea penală împotriva premierului şi acum o instigare la nerespectarea deciziilor CCR”.

Toader cere reacţie rapidă

Codruţa Kovesi este încă procuror-şef al DNA până când Curtea Constituţională va publica motivarea deciziei în Monitorul Oficial, durata care variază, de obicei, între o săptămână şi o lună. În ce priveşte intervalul de la publicare până când preşedintele Iohannis trebuie să o revoce pe Kovesi, ministrul Tudorel Toader (foto) a fost categoric. „Pentru preşedinte, obligaţia de a emite decretul revocării nu se naşte peste 30 de zile, sau 45 de zile, cum auzeam pe cineva. Obligaţia se naşte, apare imediat când se publică decizia în Monitor”, a precizat Toader.