Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zilele în care Agenţia Naţională de Integritate arunca adevărate bombe de presă publicând liste lungi de parlamentari sau chiar miniştri descoperiţi în stare de incompatibilitate par să fi apus. Cu din ce în ce mai rare excepţii, ANI prinde cu mâţa în sac doar aleşi locali din localităţi obscure şi funcţionari mărunţi. Mai mult, Parlamentul a smuls o parte din trofeele din panoplia Agenţiei, prin „amnistia” dată pentru deputaţii şi senatorii declaraţi anterior în conflict de interese.
Ultima „victimă” importantă a ANI este Carmen Hărău, fost deputat şi actualmente senator PNL. Pe 18 mai, Agenţia a acuzat-o că s-a aflat în incompatibilitate 20 decembrie 2016 – 5 mai 2017, deoarece a fost atât parlamentar, cât şi cenzor al unei firme. Hărău riscă să fie cercetată şi de Parchetul ÎCCJ pentru fals în declaraţii. În afară de Hărău, în ultimul an şi jumătate numărul „peştilor mari” este relativ mic. În februarie 2017, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a fost acuzat că a comis infracţiunea de conflict de interese, municipalitatea acordând contract unei firme la care este asociat el şi soţia sa. Până acum, dosarul nu a fost soluţionat. ANI a înregistrat un succes de etapă în cazul fostului viceprimar de Cluj, Horvath Anna. Acuzată tot de conflict de interese, Horvath s-ar fi aflat în conflict de interese atât administrativ, cât şi penal, participând la şedinţa CL Cluj în care s-au alocat fonduri la un ONG al cărei preşedinte era, precum şi pentru Universitatea Sapientia, unde era cadru didactic. Horvath a fost nevoită să demisioneze, iar procurorii care au preluat cazul au acuzat-o de trafic de influenţă şi spălare de bani. În martie 2018, Horvath a fost condamnată, în primă instanţă, la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare. Notabile sunt şi două cazuri în care demnitari au fost acuzaţi că nu-şi pot justifica întreaga avere. Primul este fostul deputat Doru Leşe-Braşoan care nu a putut justifica 111.000 de euro. Suma nejustificată este mult mai mare în cazul fostului preşedinte al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din perioada 2004-2013. Aurel Şaramet nu a putut să justifice o sumă de peste un milion de euro.
Ocupaţi cu prevenţia
În rest, în ultimul an şi jumătate, cazurile de conflict de interese şi incompatibilitate semnalate de ANI se reduc la o serie de aleşi locali din localităţi mici şi funcţionari mărunţi. Este greu de cuantificat în ce măsură fenomenul este cauzat de o reducere a eficienţei Agenţiei sau de o disciplinare treptată a demnitarilor şi funcţionarilor publici care să fi devenit mai grijulii când vine vorba de respectarea legii privind transparenţa în funcţiile publice. Cert este că oficialii europeni care monitorizează România prin intermediul MCV sunt încă mulţumiţi de activitatea Agenţiei. Astfel, raportul MCV din noiembrie 2017 semnala că, în pofida scăderii bugetului, ANI a înregistrat progrese, cocentrându-se la latura preventivă a activităţii. Afirmaţia viza operaţionalizarea sistemului informatic Prevent, care permite identificarea situaţiilor de conflict de interese în achiziţiile publice încă dinaintea acordării contractelor. Potrivit raportării pentru perioada iulie 2017-martie 2018, prin Prevent au fost analizate contracte în valoare 9,6 miliarde de euro. Potenţialele încălcări ale legii identificate de ANI vizau contracte de 7,4 milioane de euro.
Muncă în zadar
Săptămâna trecută a fost promulgată legea prin care parlamentarilor sancţionaţi pentru conflict de interese pentru perioada 2007-2013 li s-au ridicat interdicţiile stabilite de lege. Iohannis a sesizat CCR pe această speţă, dar fără succes. Practic, proiectul iniţiat de Florin Iordache anula eforturile depuse de ANI pentru identificarea parlamentarilor care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare. Agenţia publica, în octombrie 2015, o listă de nu mai puţin de 32 de parlamentari, unii încă aflaţi în funcţie, care erau în conflict de interese, o lovitură de imagine notabile pentru ANI la acea vreme.
Dacă altădată, ANI publica liste întregi cu primari din oraşe mari, parlamentari sau chiar miniştri care au încălcat legea, listele din ultimii ani sunt mai puţin spectaculoase. Astfel, o listă publicată în februarie care conţinea nu mai puţin de 26 de nume îl avea drept „cap de afiş” pe primarul din Târnăveni, un orăşel din Mureş.
Citește pe Antena3.ro
Scheleţii din dulap încep să umble
Succesele spectaculoase din primii ani ai Agenţiei Naţionale de Integritate au început să fie uitate după izbucnirea mai multor scandaluri. Cel mai important este cel izbucnit după arestarea, în martie 2015, a preşedintelui ANI, Horia Georgescu, plimbat de procurorii DNA prin faţa camerelor de televiziune cu mâinile încătuşate la spate, fiind acuzat că, în calitate de membru al comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, a votat pentru acordarea de despăgubiri supraevaluate cu 75 de milioane de euro. În februarie 2018, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, însă decizia nu este definitivă. Ulterior, Elena Udrea a afirmat că lui Georgescu „i s-a tras” de la decizia de conflict de interese a ANI care-l viza pe Klaus Iohannis, în vremea când acesta era primar de Sibiu. Mai nou, Georgescu a fost audiat de două ori în Comisia parlamentară de control al SRI, unde a dezvăluit că în 2011 s-a încheiat un protocol de colaborare între SRI şi ANI. Chestiunea a provocat controverse întrucât Serviciul nu a indicat existenţa unui protocol cu ANI printre cele 65 despre care a informat Comisia. Într-o altă audiere, Georgescu a precizat că protocolul a fost secretizat, dar în baza lui ANI a primit „ponturi” care-i vizau pe demnitari. Unul dintre ei a fost chiar actualul director al SRI, Eduard Hellvig, acuzat în 2012, pe când era ministru în Guvernul Ponta, că se află în stare de incompatibilitate.
