Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reducerea dependenţei de gazele ruseşti ar facilita reconcilierea dintre România şi Rusia, iar îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două state ar crea un mediu favorabil şi reglementării transnistrene, consideră expertul american în strategii de securitate naţională Matthew Rojansky, informează agerpres.ro.
Aflat în vizită la Bucureşti, directorul adjunct al Programului Rusia şi Eurasia din Centrul Carnegie, Matthew Rojansky, a abordat acest subiect în cadrul unei dezbateri la Ambasada SUA în România.
În opinia sa, reconcilierea nu înseamnă acelaşi lucru cu îmbunătăţirea unei relaţii geopolitice, ci o investiţie pe termen lungă făcută la nivelul societăţilor.
Expertul a dat drept exemplu ameliorarea relaţiilor dintre Rusia şi Polonia, înregistrată după accidentul aviatic de la Smolensk, din aprilie 2010, tragedie care a amintit şi de masacrul de la Katyn, din 1940, când peste 20.000 de ofiţeri polonezi au fost executaţi de către sovietici.
"Procesul (de încălzire a relaţiilor ruso-poloneze - n.r.) era în desfăşurare, dar accidentul l-a impulsionat", a adăugat el.
Matthew Rojansky a sugerat o posibilă măsură pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre Bucureşti şi Moscova - "deschiderea unor arhive şi oferirea de asistenţă reciprocă", aşa cum a procedat Kremlinul cu privire la dosarele polonezilor omorâţi la Katyn.
"Nu vorbesc de asumarea oficială a unor responsabilităţi, scuze oficiale la nivel parlamentar sau prezidenţial, dar simpla deschidere a arhivelor, accesul liber la informaţii. Al doilea lucru pe care îl puteţi face se referă la vizitele la nivel înalt (...), un discurs important similar cu cel ţinut de Joe Biden la Munchen, care a fost foarte bine primit la Moscova. E adevărat că a fost urmat şi de substanţă. Aţi putea avea un discurs asemănător, poziţii ale grupurilor de studenţi, ale cultelor religioase, ale mediului de afaceri. De fapt, cred că reducerea dependenţei României de Gazprom ar facilita reconcilierea cu Rusia, pentru că unul dintre principiile reconcilierii este că părţile se împacă mai bine de pe poziţii de forţă: Germania a putut face reconcilierea cu Franţa, cu Israelul sau cu Polonia nu atunci când era în genunchi, după ce fusese învinsă (în cel de-al Doilea Război Mondial - n.r), ci după revigorarea economiei germane, când RFG ştia că este un stat puternic", a explicat Matthew Rojansky.
Făcând o analogie, el a arătat că România era slabă şi lipsită de securitate la sfârşitul anilor '90, întrucât îşi revenea după perioada comunistă, dar că ţara noastră s-a revigorat.
"România, relativ vorbind, este astăzi mai sigură, mai prosperă decât a fost vreodată. Aceasta este poziţia din care trebuie să faceţi reconcilierea. Rusia este într-o poziţie diferită. Şi ruşii s-au revigorat puţin, dar ei au probleme structurale profunde, deci trebuie să aveţi răbdare, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să faceţi nimic. Înţeleg că sunt multe provocări şi România nu este singura ţară care se confruntă cu astfel de provocări, dar este timpul nu să vă spuneţi 'e prea greu, nu pot să fac asta', ci 'ne vom asuma riscul şi vom încerca, chiar dacă răspunsul ruşilor continuă să fie negativ'", a mai spus Rojansky, îndemnând la acordarea unei atenţii sporite societăţii civile.
El a susţinut, în context, că o reconciliere dintre România şi Rusia ar crea mediul propice şi pentru soluţionarea diferendului transnistrean.
"Dacă vreţi să încercaţi să soluţionaţi conflictul dintre Republica Moldova şi Transnistria, crezând că veţi rezolva mai întâi această problemă şi că apoi veţi soluţiona problema cu Rusia, este de fapt invers. Cred că Rusia şi România au creat un mediu în care Moldova şi Transnistria au un conflict, aşa că dacă Rusia şi România ar putea iniţia un fel de proces de reconciliere după modelul ruso-polonez (...), ar crea un mediu cu mult mai favorabil reglementării transnistrene, un conflict despre care Rusia spune oficial că ar vrea să-l rezolve", a afirmat Matthew Rojansky.
Citește pe Antena3.ro
