Parlamentarii au votat: vor vorbi și... în scris

Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, protagonistul celebrului episod Ordonanţa 13, a fost uns ieri în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în locul lăsat liber după numirea Rovanei Plumb în Guvern. În aceeaşi zi, majoritatea parlamentară a bifat câteva soluţii controversa­te pentru alte întrebări chinuitoare. 

Sacrificiul personal făcut odată cu adoptarea celebrei Ordonanţe 13 nu a rămas nerăsplătit pentru fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache. Deputatul PSD a devenit de ieri subalternul lui Liviu Dragnea şi pe filieră parlamentară, fiind validat în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor cu 211 voturi favorabile şi 77 împo­trivă, în condiţiile în care PSD şi ALDE au împreună doar 174 de deputaţi. Social-democraţii se bucură însă de sprijinul UDMR şi al minorităţilor în Parlament. Postul de vicepre­şedinte al Camerei rămăsese vacant după numirea Rovanei Plumb în funcţia de ministru delegat al Fondurilor Euro­pene. Votul pentru alegerea lui Iordache a fost secret cu bile, însă fostul premier Victor Ponta a votat la vedere pentru „promovarea” fostului mi-nistru, explicând că acesta este un „soldat disciplinat” al parti­dului. „Da, este chiar acel Florin Iordache, contributor de marțe neagră și autor al OUG 13, un tâlhăresc abuz de drept care a scos în stradă 600.000 de cetățeni și a pus România înapoi pe harta statelor unde corupția este un instrument de lucru al Guvernului”, a reacţi­onat USR într-un comunicat. Odată cu avansarea în grad, Iordache va trece de la indem­nizaţia obişnuită a unui deputat (5.400 de lei lunar), la o leafă mai mare, în jur de 3.000 de euro pe lună. 

Şiretlic procedural anti-DNA 
Tot ieri, deputaţii au retrimis la Comisia juridică solicitarea DNA privind încu­viinţarea urmăririi penale în cazul deputatului PSD Eugen Bejinariu, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Cererea procurorilor de ridicare a imunităţii datează încă din legislatura trecută, fiind amânată, la acea vreme, două săptămâni la rând din lipsă de cvorum. De data aceasta, cel care a cerut o nouă amânare a fost preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputa­ţilor, Eugen Nicolicea, cel care a sesizat „un i n c i d e n t procedural”. Mai precis, Nicolicea a susţinut că raportul în cazul Beji ­nariu a fost făcut de o comisie care nu mai există, aceasta având o altă compo­nenţă în noua legislatură. „Atunci au existat deputaţi din alte partide, de exemplu UDMR, PPDD, iar acum avem USR. Observaţi că USR nu s-a putut pronunţa în cadrul comi­siei, dar s-au pronunţat partide care nu mai există. Minim două săptămâni, pentru că inciden­tele acestea de procedură pot să ducă la reluarea dezbaterilor în comisie”, a justificat Nico­licea. 

Cum s-a driblat trândăvia 
În şedinţa de ieri, deputaţii au modificat cu majoritate de voturi şi Regulamentul Camerei, astfel încât declara­ţiile politice sau alte intervenţii ale parlamentarilor se prezintă „în scris sau verbal”, fiind eliminată practic obligaţia ca acestea să fie prezentate exclusiv verbal. Ajustarea este menită să ducă la evitarea unor situaţii penibile, în care aleşii poporului figurau la final de legislatură cu o singură luare de cuvânt în tot mandatul, şi aceea la de- punerea jurămân­tului. Spre exemplu, fostul parlamentar Sebastian Ghiţă a vorbit de la tribună de două ori în patru ani. La depunerea jurământului şi atunci când le-a cerut colegilor să-l salveze de arestul preventiv. Practic, prin modificarea adoptată ieri, activitatea parlamentarilor va părea mult mai stufoasă, fiind îmbogăţită substanţial prin depunerea de declaraţii scrise de către consilieri. 

Conflictul de interese, pe cale de dispariție 
Deputaţii din Comisia juridică au dat, ieri, raport favorabil unui proiect de lege pentru modificarea Codului Penal, adoptat tacit de Senat, prin care se desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma „folosi­rea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. Unul dintre amenda­mentele adoptate prevede că trebuie „să fi fost pricinuit un prejudiciu de interes public pentru ca angajarea unei rude de către funcţionarul public să fie considerată infracţiune”. Proiectul, care datează din anul 2014, va ajunge la vot final în Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz. Printre iniţiatorii acestuia se numără fostul deputat PSD Ciprian Nica, deputatul UDMR Marton Arpad şi fostul deputat ALDE Aurelian Ionescu.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca