Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Planurile pentru România al Cabinetului Cioloş se reduc la 13 file dactilografiate, probabil în cea mai mare viteză. Cel puţin la asta te duce gândul după ce observi greşelile de ortografie şi faptul că unele paragrafe sunt scrise cu diacritice, iar altele nu. Trecând peste acest mic amănunt, programul este mai degrabă o însăilare de deziderate, pe care le ştim cu toţii de mulţi ani, dar nu se oferă şi detalii despre modalităţile avute în vedere pentru atingerea lor.
Încă de la investitura sa, premierul Dacian Cioloş ne-a anunţat că guvernul său nu doreşte să se implice într-un amplu program de reformă, având un mandat limitat. Prioritatea zero va fi să asigure organizarea alegerilor programate in cursul anului 2016. În rest, executivul îşi va asuma doar „un set de măsuri concrete, limitate ca număr dar cu impact şi relevanţă sistemică, pentru care intentionează să dea seama la final de mandat faţă de forţele politice şi faţă de societate”.
Liniile directoare
1. Transparenţa în dialog cu instituţiile democratice şi cu societatea ca actor politic;
2. Poziționarea activă a României ca actor strategic în context regional, european şi internaţional;
3. Susţinerea independenţei justiţiei şi continuarea luptei împotriva corupţiei;
4. Accesul tuturor românilor la vot;
5. Imbunatatirea eficientei administrației publice;
6.Imbunatăţirea sistemului de protecție civilă;
7. Revizuirea și prioritizarea proiectelor de investiții;
8. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene;
9. Redefinirea rolului și statutului personalului medical, reducerea migrației acestora în străinătate;
10. Reorientarea sistemului educaţional spre crearea de competenţe pentru viaţă și reducerea sarcinilor birocratice care apasă pe cadrul didactic;
Cadrul electoral va fi modificat
Guvernul Cioloş îşi propune schimbarea legislaţiei electorale astfel încât primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene să fie aleşi în două tururi de scrutin, iar pragul electoral la alegerile locale să fie eliminat cu totul. De asemenea, ar urma să scadă numărul de semnături necesar unei candidaturi independente. Cabinetul îşi propune şi realizarea unui proiect prin care durata tuturor mandatelor să fie dusă la cinci ani, astfel încât alegerile de orice tip să aibă loc într-un singur an încât să fie redus impactul socio-economic al campaniilor electorale. În plus, urmează să fie realizată digitalizarea listelor electorale.
Sectorul energetic: noua echipă vrea sa facă ce este deja făcut
La capitolul energie, noul guvern ne demonstrează că nu prea ştie despre ce vorbeşte. Una din priorităţile anunţate în acest domeniu este promovarea energiilor regenerabile, astfel încât acestea să atingă o pondere de 24% din consumul aferent anului 2020. Îi reamintim domnului premier, în cazul în care a ştiut, dar a uitat, că această ţintă a fost atinsă încă de la începutul anului trecut.
În ceea ce priveşte încurajarea producției de resurse energetice primare din surse indigene convenționale (carbune, țiței, gaz natural, uraniu), mai degrabă ar trebui să vorbească despre salvarea sectorului pentru că marii producători, Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara, au mari probleme financiare, fiind la un pas de faliment.
"Este un program ultra minimalist pe toate componentele sale, nu doar pe energie. Este greu să vii cu ceva concret, cu o viziune peste noapte. Să vedem cum se vor compensa oamenii care vot fi puşi în funcţie" - Rodin Traicu, fost director al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare
Agricultura tratată cu generalităţi
Viziunii guvernului despre viitorul sectorului agricol, pe care premierul îl cunoaşte foarte bine, i se alocă doar câteva rânduri în strategia guvernului. Câteva rânduri, pline de generalităţi. Ni se vorbeşte despre implementarea eficientă a Politicilor Agricole Comune, despre întărirea serviciilor de consultanţă, creşterea performanţei şi eficienţei sectorului, dar nimic despre problema subvenţiilor agricole pentru care fermierii au ieşit recent în stradă.
"Toate guvernele au avut un program agricol bine scris. Între scris şi practică este o mare diferenţă. Timpul este foarte scurt şi nu ştiu dacă vor putea măcar să-l înceapă, nu să-l mai şi termine" - Dragos Frumosu, Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară Agrostar.
Fiscalitatea: stabilitate, predictibilitate şi transparenţă
Aici ambiţiile sunt mari pentru că executivul îşi propune, în esenţă, asigurarea unui cadrul fiscal și de reglementare care să fie stabil, predictibil şi transparent. Este adevărat că la ora aceasta există foarte multe reglementări fiscale care au creat o adevărată harababură, iar mediul de afaceri şi-a exprimat de nenumărate ori nemulţumirea în legătură cu acest aspect. Cel puţin până acum, toate guvernele au eşuat la acest capitol. De asemenea, ni se vorbeşte despre modernizarea administraţiilor fiscale, dar acest lucru înseamnă foarte mulţi bani pe care rămâne de văzut de unde îi va la executivul.
Transporturile, expediate în trei fraze nu prea complicate
Poziţionată pe lista de “Priorităţi”, la punctual 7, cea mai gravă problemă a României din ultimii 26 de ani, infrastructura rutieră şi feroviară, este redusă în programul de guvernare la o singură frază, fără niciun fel de explicaţie: “Transporturi şi infrastructură - Valorificarea poziţiei geografice a României şi transformarea tării într-un nod logistic regional”. Se mai arată că „Investiţiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, văzute fiind ca elementul esenţial în deblocarea potenţialului de atractivitate investiţională a României şi stadiul proiectelor care sunt în curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere şi CF) vor fi evaluate pentru a se grăbi derularea lor”. Ideea se regăseşte şi în programele precedente, expusă mult mai detaliat, dar tot fără rezultate până în prezent.
Într-un capitol separat se aminteşte despre “deblocarea şi finanţarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian)”.
“Actualul ministru la Transporturi este bine pregătit, dar pe CFR, iar problemele noastre cele mai mari sunt legate de drumuri. În mod normal ar trebui să schimbe şi conducerea CNADNR, mai ales după scandalurile din ultimii ani” - Nicolae Boţu, profesor universitar la Facultatea de Construcţii de la Iaşi.
Fonduri europene... mai multe
Abordarea problematicii fordurilor europene rămâne aceeaşi ca a guvernului Ponta, şi ea vizează creşterea gradului de absorbţie. Pentru aceasta guvernul promite să identifice şi să eliminarea lacunelor şi blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor europene. De asemenea, prin creşterea gradului de utilizare şi a calităţii proiectelor finanţate speră că vor fi “crearea premiselor instituţionale pentru atingerea unor ţinte superioare de absorbţie a fondurilor europene pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020”.
“Nu se aminteşte nimic despre situaţia actuală a birocratizării sistemului, care s-a dorit a fi rezolvată de fostul ministru, Marius Nica, dar nu s-a dus la bun sfârşit” - spune Bianca Michi, specialist în accesarea fondurilor europene.
Vom avea încă o nouă lege a sănătăţii
Probleme financiare foarte grave din acest domeniu, legate în special de salariile mici ale cadrelor medicale, se rezolvă printr-o singură frază: “Redefinirea rolului şi statutului personalului medical în societate şi reducerea migraţiei acestora în străinătate”, dar nimic despre cum vrea să facă acest lucru. De asemenea, Dacian Cioloş ne anunţă că vrea adoptarea unei noi legi a sănătăţii.
Despre finanţarea educaţiei: rămâne cum am stabilit
În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, programul guvernului se va axa pe “mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă şi reducerea sarcinilor birocratice care apasă pe cadrul didactic”. Fostul ministru, Sorin Câmpeanu, oferea asigurări în legătură cu majorarea finanţării la 4,5% din PIB anul acesta, însă noul program nu mai spune concret nimic.
“E corect, asta cerem de 15 ani, dar fără bani nu se poate. Am îndoieli, totuşi, că se va putea face asta, în scurtul timp pe care îl au la dispoziţie, pentru că e un proces de lungă durată, de cel puţin trei ani” - Simion Hăncescu, lederul FSLI.
Consolidarea Justiţiei şi a statului de drept
La capitolulul Justiţia, în loc să se precizeze ceva clar despre marile probleme ale noului Cod Penal şi noului Cod de Procedură Penală, care lasă criminalii în libertate, programul guvernului copiază fidel ideile abstracte ale fostelor programe de guvernare: “Statul de drept - Asigurarea funcționării statului de drept, susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei şi a continuării luptei împotriva corupţiei. Întărirea legislației privind consolidarea integrității în instituțiile publice prin revizuirea sistemului de imunități, aplicarea strictă a legislației privind incompatibilitățile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislației anticorupție și a codurilor de integritate. Continuarea luptei împortiva corupţiei”.
"Este greu să faci un program de guvernare într-un timp aşa de scurt. Alegerea membrilor cabinetului probabil că a consumat foarte mult timp. În program sunt enunţate mai mult chestiuni de principiu, nu sunt data foarte multe detalii. Sunt principii absolut corecte, nu cred că le poate contesta cineva. Să vedem ce vor face" - Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal
Citește pe Antena3.ro
