Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sfârşitul acestei sesiuni parlamentare găseşte opoziţia mai divizată ca oricând. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a fost scos de către celelalte partide de opoziţie drept ţap ispăşitor pentru eşecul moţiunii de cenzură, iar relaţiile liberalilor cu USR sunt mai încordate ca oricând. După ce disputa cu puterea privind legile Justiţiei şi codurile penale va ajunge la un deznodământ oarecare, este de aşteptat ca ostilitatea PNL-USR să se manifeste fără reţinere, în condiţiile în care nu vor mai avea nevoie unii de ceilalţi pentru a tergiversa implementarea noii legislaţii în sistemul judiciar.
De la începutul sesiunii de toamnă 2017, PNL şi USR au trebuit să colaboreze pentru un scop comun, să tragă de timp cât se poate de mult implementarea legile Justiţiei şi apoi a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală. La Curtea Constituţională lucrurile le-au ieşit conform planului făcând sesizări de neconstituţionalitate una după alta. Chiar dacă USR nu a avut semnăturile necesare de fiecare dată, s-au găsit liberali care să suplinească această lipsă. În plus, au mai venit şi sesizări de la preşedintele Iohannis. Însă acelaşi obiectiv care i-a forţat să colaboreze a dus şi la încordarea relaţiilor. Circul făcut în Parlament de către USR la dezbaterile legislaţiei din sistemul judiciar a fost folosit nu doar ca mijloc de luptă anti-PSD, ci şi ca să minimalizeze contribuţia liberalilor la tergiversarea adoptării, deşi şi PNL s-a servit de pârghiile regulamentare ce-i stăteau la dispoziţie, însă mai puţin spectaculoase. Tot în acea perioadă, s-a produs ruptura dintre USR şi PNL la nivelul Capitalei. „Nu voi mai tolera atacurile și neadevărurile USR pentru că a nu avea reacție în fața acestora înseamnă a le valida prin tăcere, ceea ce nu este corect față de PNL”, anunţa în noiembrie Cristian Buşoi, preşedintele PNL Bucureşti.
La capătul răbădării
În momentul de faţă, după ce opoziţia a contestat în comun la CCR tot ce a adoptat Parlamentul, liberalii cred că a venit timpul să pună capăt unei colaborări despre care cred că le aduce mai multe ponoase decât beneficii. „Ne-am săturat să ne înjure tot timpul, la fel ca şi pe PSD, şi apoi să vină să ne ceară semnături de susţinere. Asta s-a întâmplat de mai multe ori, nu o singură dată. Noi ne batem cu PSD-ul la fel de tare ca şi ei, dar românii cred că doar USR face opoziţie urlând în portavoce, ceea ce nu-i corect”, au declarat surse din PNL. Punctul de cotitură s-a vrut sesizarea pe care USR şi PMP au iniţiat-o la CCR împotriva Codului Administrativ şi pentru care mai aveau nevoie de semnături de la liberali. Aceştia nu voiau să-şi supere primarii opunându-se pensiilor speciale, însă USR a reuşit să ciupească trei semnături de la PNL, fără acordul conducerii, dintre cei care nu sunt mulţumiţi de unele prevederi ale Codului. În mod straniu, preşedintele USR, Dan Barna, cerea public sprijin de la PNL pentru sesizarea CCR, în urmăr cu o săptăm'nă, dar în paralel vorbea de „limbajul duplicitar” al liberalilor în ce priveşte „Codul lui Dragnea”. În atari condiţii, nu este surprinzător că PNL nu a susţinut demersul USR.
După alegeri, PNL erau mai dispuşi să colaboreze cu USR decât cu PMP, din cauza ostilităţii faţă de Traian Băsescu. După retragerea acestuia de la conducerea partidului, liberalii încep să-şi reconsidere poziţia.
Teama de concurenţă
Chiar şi fără să fi călcat pe nervii liberalilor, USR ar fi stârnit temeri printre liberali. După fuziunea cu PDL, aceştia puteau clama că au rămas singuri la dreapta spectrului politic, însă apariţia Uniunii le-a luat din electorat, iar printre primii care s-au arătat reticenţi a fost chiar Ludovic Orban, încă dinainte să devină preşedintele PNL. Acum nici măcar Alina Gorghiu nu mai este adepta unei colaborări strânse cu cei de la USR.
Citește pe Antena3.ro
Ruptura, grăbită de prezidenţiale
Încă din februarie, Dan Barna a anunţat că USR va avea un candidat propriu la preşedinţie, anunţ primit cu crispare de către PNL, care rămâne fidel lui Klaus Iohannis. S-a speculat ulterior că Dacian Cioloş va fi prezidenţiabilul Uniunii, însă relaţiile acestuia cu USR rămân neclare. După revocarea lui Kovesi de către Iohannis a devenit evident că în 2019 USR şi PNL vor fi adversari. Barna a invitat-o pe Kovesi să candideze la prezidenţiale, iar mai mulţi parlamentari USR au reacţionat dur la decizia lui Iohannis. „Putem avea un preşedinte luptător sau un preşedinte elegant. USR îşi va dori un preşedinte luptător”, a spus deputatul Stelian Ion.
