Deşi încrederea românilor în Uniunea Europeană este în scădere, potrivit ultimelor barometre realizate la nivelul blocului comunitar, există mai mulţi români care cred că vocea lor are mai multe şanse de a fi auzită în UE, decât în propria lor ţară. Aceste constatări se suprapun cu cele conform cărora, instituţiile europene sunt considerate a fi mai de încredere decât cele româneşti. Astfel de păreri au mai fost întâlnite doar în Lituania, în restul statelor UE încrederea în propria ţară fiind peste cea în blocul comunitar.
Potrivit ultimului sondaj realizat la comanda Parlamentului European, 47% dintre respondenţii din România spun că vocea lor contează şi are şanse de a fi auzită în Uniunea Europeană. În schimb, aceeaşi întrebare, dar cu referire la statul român, obţine un scor mai mic. Doar 37% dintre români cred că vocea lor contează şi poate fi auzită în ţara lor, potrivit sondajului. Lipsa de încredere în şansele de a li se rezolva problemele în propria ţară este caracteristică României şi Lituaniei, potrivit sondajului, cele două state fiind singurele în care Uniunea Europeană este văzută drept un spaţiu mai favorabil ca propria ţară pentru ca problemele lor să fie rezolvate. Astfel, dacă în România doar 37% dintre respondenţi cred că vocea lor contează, media de încredere în celelalte state UE manifestată la aceeaşi întrebare este de 67%. De altfel, potrivit eurobarometrului, românii acordă mai multă încredere instituţiilor internaţionale decât celor din propria ţară. Astfel, dacă aproape jumătate dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană sau Naţiunile Unite, doar 36% dintre aceştia au încredere în autorităţile locale sau regionale, doar 35% în administraţia publică, doar 29% în Guvern şi doar 22% în Parlament.
Vocea românilor, auzită doar în cor
Diplomatul Iordan Bărbulescu, decanul departamentului de Integrare Europeană din cadrul SNSPA, spune că românii au fost mereu mai optimişti când vine vorba de organismele internaţionale. "Mereu a fost aşa. Chiar şi în anii '90, în sondajele de încredere în UE sau NATO, românii erau cu 20% peste Polonia, Cehia sau Slovacia. Este o încredere într-o Europă care va aduce un trai mai bun, nu tocmai nefondată. Pentru clasa de mijloc, accederea în UE a fost un lucru bun. În fond, 70% din comerţul României este cu alte state UE", a declarat acesta pentru Jurnalul Naţional. Iordan Bărbulescu, care în 2016 a luat premiul de cetăţean european al anului, spune, însă, că nu împărtăşeşte optimismul celor 47% dintre români care cred că vocea lor contează în UE. "Nu cred că vocea noastră contează atât de mult pe cât cred cei care au răspuns la sondaj. În UE nu contează atât din ce ţară vii, cât din ce partid faci parte, dacă partidul este în grupul parlamentar care trebuie, dacă a făcut alianţa oportună. S-a văzut cât contează vocea României din succesul pe care îl tot avem de 10 ani în a ne integra în spaţiul Schengen, de exemplu. Vocea noastră a contat doar când a susţinut alte voci mai puternice", spune Bărbulescu. "Veţi spune că România este un stat de o anumită mărime, dar asta contează mai puţin în UE. Dacă românii vin cu o iniţiativă, nu garantează nimeni că va trece. Dacă Luxemburg sau chiar Malta vin cu o iniţiativă, vă garantez că va trece", a adăugat Iordan Bărbulescu.
"Vocea României în UE a fost mereu conformă cu cea a marilor puteri, nu am fost niciodată de capul nostru. Este şi o problemă de credibilitate. Să luăm nenumăratele schimbări de guverne care au dat vreo 20 de miniştri de externe", Iordan Bărbulescu, specialist Integrare Europeană
Deşi instituţiile UE sunt privite mai favorabil ca cele din ţară, încrederea românilor în blocul comunitar a scăzut, în ultimul an, de la 54% la 48%