Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Viaţa mea se confundă cu filmul…"
Are convingerea că talentul vine de la Dumnezeu. Şi, dacă meriţi, tot
Dumnezeu te ajută să ţi-l împlineşti. Astăzi, apreciatul regizor Dan
Piţa îşi sărbătoreşte ziua de naştere. Jurnalul Naţional îi urează "La
mulţi ani!"
"Viaţa mea se confundă cu filmul…"
Are convingerea că talentul vine de la Dumnezeu. Şi, dacă meriţi, tot Dumnezeu te ajută să ţi-l împlineşti. Astăzi, apreciatul regizor Dan Piţa îşi sărbătoreşte ziua de naştere. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!"
Cariera sa strălucită începe o dată cu "Nunta de piatră" – film antologic, realizat în colaborare cu Mircea Veroiu – şi se continuă cu multe alte filme de mare audienţă, printre care "Duhul Aurului", "Filip cel Bun", "Ioanide", "Concurs" etc. Filmul "Hotelul de Lux", realizat în ’92, îi aduce premiul "Leul de Argint" la prestigiosul festival de la Veneţia.
"Pregătesc un film, «Ceva bun de la viaţă», după un scenariu scris de Răzvan Popescu. Sunt la al doilea an de pregătire, pentru că nu tot timpul ai banul în buzunar. Împreună cu autorul şi o echipă restrânsă nu am făcut decât să rescriem o parte din scenariu. A trecut atât timp de când fac regie, încât viaţa mea se confundă cu meseria, cu filmul. Nu le mai pot separa. Meseria e pentru mine ca şi respiraţia. Fac film, respir, nu fac, nu respir.
Mi-aduc aminte cu mare plăcere când prezentam la Cannes «Nunta de piatră». Am văzut o sală plină, peste 1.000 de locuri, şi am rămas surprins că lumea era în temă şi aprecia foarte mult filmul. Asta mi-a încălzit sufletul. De asemenea, cu «Hotel de Lux» am fost la Veneţia, într-o sală de peste 2.000 de persoane. La sfârşit, spectatorii au început să aplaude. Am simţit acelaşi duh care m-a învăluit cu protecţia lui. De fiecare dată eram cu actori lângă mine, cu oameni care au lucrat la film, cu oameni care iubeau filmul… Am o amintire bună faţă de un anumit gen de public. Era un public mai special, nu unul care venea acolo să râdă.
Cred în destin, dar mi-ar fi foarte greu să explic. Nu e un moment, ci un lanţ întreg de întâmplări ce îţi modifică sau îţi accentuează destinul. Nu cred că timpul modifică structura intimă a omului. Rămân surprins şi acum că atunci când fac un film mă comport ca şi cum ar fi primul.
E normal să oboseşti la un moment dat, dar uneori oboseala e benefică. Nu poţi să alergi tot timpul, te mai opreşti... Oboseala după muncă a luptătorului, a alergătorului de cursă lungă e benefică.
E bine să vină din când în când şi apoi să o iei de la capăt cu forţe noi. Sunt destule idealuri pe care nu le-am realizat până acum, dar sper să mai am timp să le îndeplinesc. Nu am făcut un inventar al lor... niciodată nu termini cu ambiţiile. Nu cred că poţi să termini. Cine spune asta ori nu are ce să spună, ori se înşală.
Îmi doresc să fiu sănătos, să am în jurul meu oameni oneşti şi să fiu înconjurat de prieteni. Vreau să dispară o serie întreagă de metehne: minciuna, înşelătoria, lucruri pe care, dacă mă gândesc bine, nu le poţi opri."
