Este ziua 130 a anului
Au mai ramas 235 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"De multe ori gura capul jos arunca"
- lesne fagaduim, dar anevoie implinim.
|
|
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi, credinciosii il praznuiesc pe Sfantul Apostol Simon Zilotul numit si Natanael, cel care a fost mire la nunta cea din Cana, unde a fost chemat Hristos cu ucenicii Sai si a prefacut apa in vin. Vazand Simion minunea aceasta, a lasat mireasa, nunta si casa, si a urmat dupa Hristos, facatorul de minuni, aducatorul de mireasa si Mirele sufletelor celor curate. El a fost cu apostolii in foisor, cand s-a pogorat Duhul Sfant in chip de limbi de foc si, umplandu-se de Acesta si inconjurand mai tot pamantul, a ars toata inselaciunea multimii zeilor. Mergand in Britania si luminand pe multi cu cuvantul Evangheliei, a fost rastignit si ingropat acolo.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 10 mai
|
|
MOMENT ISTORIC
|
La 10 mai 1866, Printul Carol a depus in fata Adunarii Constituante, a Locotenentei Domnesti si a Guvernului juramantul de credinta ("Jur a fi credincios legilor tarii, a pazi religiunea romanilor, precum si integritatea teritoriala si a domni ca domn constitutional"). A fost proclamat de catre Adunarea Constituanta domnitor al Romaniei sub numele de Carol I. A avut o domnie caracterizata in primii ani printr-o marcanta instabilitate politica izvorata din inadaptabilitatea gruparilor politice existente in acea vreme la conditiile sistemului parlamentar si ale monarhiei constitutionale. Intre 1866 si 1871 se perinda la conducerea tarii 13 guverne si au loc 30 de remanieri guvernamentale. Inca de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronuntat pentru mentinerea si consolidarea statutului international de stat autonom, iar in plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice si militare ale tarii.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
O importanta sarbatoare a oltencelor, cand imbinau munca cu petrecerea, era martea din a treia saptamana dupa PastI. Se numea Ropotinul testelor si era dedicata confectionarii testelor pentru coacerea painii, a turtei si a malaiului de-a lungul unui an. Femeile, adunate mai multe laolalta, framantau bine lutul, il inmuiau cu apa si il amestecau cu pleava. Din acesta modelau apoi, sub forma unor clopote sau platose mai bombate, testele de copt painea. Dupa zvantarea testelor la soare, femeile le netezeau lipindu-le cu lut fin, pentru a nu se crapa la temperaturi inalte, le impodobeau cu ramuri verzi si flori de camp, le asezau pe foi de lipan. In aceasta zi se confectionau din lut si capacele cu care astupau gura cuptoarelor de copt paine. Apoi femeile petreceau cu mancare si bautura, fara sa neglijeze stropitul testelor cu vin. In ziua de Ropotinul testelor femeile credeau ca au dreptul sa se poarte mai aspru cu barbatii. Tehnica prelucrarii lutului de femei intr-o anumita zi a anului, numeroasele obiceiuri si credinte legate de modelarea si de folosirea testului sunt reminiscente ale neoliticului ceramic si agricol, cand dreptul de a prelucra si de a modela figurine din lut apartinea in exclusivitate femeii.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|