Miercuri 5 octombrie 2005

"Ii invat si in caruta si in teleguta"
- se multumesc cum o fi.

Sf. Mucenite Haritina si Mamelta

Sf. Placid si insotitorii; Alois Scrosoppi, preot

Sf. Haritina

Sfintele Mucenite Haritina si Mamelta sunt pomenite astazi de crestini. Sfanta Mucenita Haritina a trait in timpul imparatului Diocletian si a lui Dometie. Ramasa orfana de mica, Haritina a fost luata ca slujnica in casa lui Claudie, o persoana buna si intelegatoare. In camaruta ei chema pe cei care nu il cunoscusera pana atunci pe Dumnezeu si le vorbea despre cum trebuie sa vietuiasca un crestin. De cele mai multe ori, ea reusea sa-i aduca pe necredinciosi pe calea cea dreapta. Afland Dometie ca este crestina, i-a scris celui care o avea in grija sa o trimita la dansul pentru cercetare. Claudie insa nu a acceptat sa o dea pe mana ostasilor. Sfanta Haritina i-a promis ca il va pomeni lui Hristos. Ea a fost prinsa in cele din urma si supusa la chinuri groaznice, pana si-a dat sfarsitul.

In Romania

1897 - Apare la Bucuresti revista enciclopedica populara "Albina", editata de "un numar de profesori si institutori". Director: Spiru Haret. Se bucura de o mare popularitate in epoca, contribuind la raspandirea stiintei si culturii in randurile publicului cititor;

1918 - Declaratia de independenta a Transilvaniei, adoptata de Comitetul Executiv al Partidului National Roman din Transilvania in sedinta din 29 septembrie de la Oradea, este citita in Parlamentul ungar de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida-Voevod;

1925 - Premiera comediei "Nabadaile Cleopatrei", primul film realizat de Ion Sahighian, tanar regizor de teatru, care, aproape in acelasi timp, regizeaza si drama "Datorie si sacrificiu"; prima aparitie pe ecran a lui George Vraca.

In lume

1930 - Incepe prima Conferinta balcanica (Romania, Iugoslavia, Bulgaria, Albania, Grecia si Turcia) la Atena, la care delegatii adopta statutul de organizare si se decide elaborarea unui proiect de pact balcanic);

1962 - The Beatles a lansat primul lor hit, "Love Me Do", in Marea Britanie.

1713 - Denis Diderot, filozof francez (m. 1784);

1975 - Kate Winslet, actrita engleza ("Titanic").

La 5 octombrie 1830 a murit memorialistul Dinicu Golescu. Fiul uneia dintre vechile familii boieresti din Tara Romaneasca a studiat la Academia greceasca din Bucuresti. A fost ispravnic, vel aga, hatman, iar in 1821 mare logofat al Tarii de Jos. A initiat la Brasov, in 1822, o societate literara, a fost printre intemeietorii Societatii literare de la Bucuresti, din 1827, si a subventionat aparitia primei gazete in limba romana editata in strainatate, "Fama Lipschii" (1827). A tiparit o "Adunare de tractaturile ce s-au urmat intre prea puternica imparatie a Rusii si Nalta Poarta" (1826). In 1823 pleaca in voiaj in Europa centrala si apuseana si scrie "Insemnare a calatoriilor mele Constantin Radovici din Golesti facuta in anul 1824, 1825, 1826", lucrare ce reprezinta primul jurnal de calatorie tiparit din literatura romaneasca.

Dupa retragerea romana din Dacia, pe timpul imparatului Aurelian, la sud de Dunare (271 d. Chr.), impusa de necesitatea intaririi liniei fluviului in fata primelor valuri de migratori, pe vechea vatra a ramas majoritatea populatiei daco-romane. Oficialitatea romana a rechemat din Dacia numai ceea ce ii apartinea: armata, functionarii si ceea ce se simtea datoare sa ocroteasca. Insa cei multi, legati de pamant, au ramas pe locurile lor de bastina. Dupa distrugerea castrelor, cetatilor si oraselor de invaziile migratoare, viata in Dacia s-a ruralizat complet. Renumitele drumuri romane au fost acoperite de aluviuni si supuse distrugerii in cursul unui mileniu de migratii nimicitoare. Atunci cand imprejurimile istorice au ingaduit, unele asezari rurale s-au transformat, trecand prin faza intermediara de targ, in orase, iar drumurile naturale, in sosele. In primele doua milenii de crestinism, la Dunarea de Jos au existat, in functie de modul cum s-a urzit firul istoriei, strategii diferite: una bazata pe consolidarea drumurilor in scop de cucerire si de punere in valoare a bogatiilor Daciei, alta bazata pe evitarea drumurilor intens circulate si chiar pe distrugerea lor intentionata pentru a impiedica patrunderea dusmanilor. (Profesor Ion Ghinoiu)