Sambata 17 septembrie 2005

"Lasa cainii sa te latre"
- lasa lumea sa vorbeasca si vezi-ti de treaba.

Sf. Mucenita Sofia si fiicele sale: Pistis, Agapis si Elpis (astazi);

Sf. Eumenie, Episcopul Gortinei; Sf. Mucenici Ariadna si Castor; Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos) (maine).

Sf. Robert Bellarmin (astazi);

†Duminica a 25-a de peste an; Sf. Iosif din Copertino (maine).

Sambata dupa Inaltarea Sf. Cruci; Sf. Sofia si fiicele ei: Pistis, Agapi si Elpida (astazi);

Duminica dupa Inaltarea Sf. Cruci; Sf. Eumeniu (maine).

In timpul imparatului romanilor, Adrian, traia la Roma o femeie cu numele Sofia. Aceasta inteleapta Sofia a nascut trei fiice, carora le-a pus numele celor trei virtuti evanghelice. La scurt timp insa, a ramas vaduva. O data cu inaintarea in varsta, fiicele Sofiei au invatat cartile proorocilor si ale apostolilor. Antioh le-a parat imparatului Adrian, "cel care era impotriva crestinilor". Acesta a poruncit sa fie ucise.

In Romania
Sambata, 17 septembrie

1944 - Armata a IV-a romana poarta lupte grele pentru fortarea Muresului in centrul Transilvaniei, in zona Oarba de Mures-Dealul Sangiorgiu-Iernut, zdrobind rezistenta inversunata si bine organizata a armatelor germano-ungare;

1963 - Premiera filmului "Codin", ecranizare dupa Panait Istrati, in regia lui Henri Colpi, prima coproductie franco-romana.
Duminica, 18 septembrie

1911 - Grigore Brezeanu realizeaza primul film artistic romanesc, "Amor fatal", cu Lucia Sturdza si Tony Bulandra.

In lume
Sambata, 17 septembrie

1787 - A fost adoptata Constitutia SUA.
Duminica, 18 septembrie

1914 - Se incheie, la Petrograd, Conventia secreta ruso-romana, prin care Rusia se angajeaza sa garanteze si sa apere integritatea teritoriala a Romaniei si recunoasterea drepturilor acesteia asupra teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de romani, in schimbul unei neutralitati binevoitoare a Romaniei fata de Rusia.

1953 - Actorul Valentin Teodosiu;

1973 - Interpreta Anastacia.

1905 - Actrita Greta Garbo;

1971 - Ciclistul Lance Armstrong.

La 18 septembrie 1831, a murit, la Craiova, poetul Vasile Carlova, in urma unei boli infectioase. A fost ingropat in curtea Bisericii Madona Dudu. S-a nascut la Buzau, in anul 1809, in familia medelnicerului Ionita Carlova, fost ispravnic de Buzau, descendent al unei familii de boiernasi. Dupa moartea timpurie a parintilor, este crescut de o sora a mamei. Are ca tovaras de invatatura pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a invatat limba greaca si limba franceza. A debutat cu o traducere dupa "Hero si Leandru" a lui Musaios si a poemului "Zaire" a lui Jean Jacques Voltaire. A scris "Pastorul intristat", poezie publicata in Curierul Romanesc. In 1828, scrie "Ruinurile Targovistei", tiparita la 20 martie 1830, in aceeasi gazeta, cu o prezentare a lui Heliade Radulescu, care ii menea un stralucit viitor literar: "Geniul sau cel poetic fagaduieste mult pentru limba romaneasca, cea atat de frumoasa subt pana lui".

Traditiile populare inregistrate pentru Atlasul Etnografic Roman amintesc de carul de bejenie cu doua oisti, de luntrile cu care se transportau in balta vitele si alimentele, de gropile in care se ascundeau bucatele, de rasnita nelipsita din inventarul cu care se pornea in bejenie: "Se puneau rasnita si putina cu branza in car, luau vitele si fugeau in codru" (Oancea, jud. Galati); "Caruta avea doua protapuri. Puneai rasnita si boabele in caruta si fugeai in Padurea Seaca. In caruta rasneai boabele pentru mamaliga" (Scornicesti, jud. Olt); "Cand veneau turcii, puneau rasnita in coada carului si fugeau la Rapa Sanilii. Stateau acolo pana plecau turcii" (Vladesti, jud. Galati); "Fiecare gospodar avea luntre. Punea in ea rasnita, cerealele si mergea pe balta la Prut, pe granduri. Daca se terminau boabele, veneau noaptea la groapa de bucate si luau altele. Duceau acolo si vitele"; "Se ascundeau cerealele in gropile de bucate si fugeau in codru" (Oancea, jud. Galati). Ingrozit de jefuirea Targovistei de catre turci, Paul de Alep si alti clerici sirieni au urmat si ei pilda romanilor: "Noi trimisesem inca mai dinainte toate lucrurile noastre in munti, prin mijlocirea si increderea acelui staret. El daduse tutu-ror cetelor de tarani care locu-iau in acei munti cate o boccea, doua sau trei, cu lucruri ale noastre... ca sa le pastreze sau sa le ascunda in pesteri si in tainite, in varful muntilor, stiute si cunoscute numai de ei". Marturii scrise ne-au lasat si alti calatori straini. (Profesor Ion Ghinoiu)