Vineri 13 octombrie 2006

SOARELE

Sfintii Mucenici Carp, Papil, Agatodor au trait in timpul imparatiei lui Decius si a lui Valerian, conducatorul Asiei. Sfantul Carp era episcopul Tiatirei, iar Sfantul Papil era diaconul sau. Erau cunoscuti pentru darul tamaduirii si impreuna raspandeau credinta poporului. Au fost parati imparatului pentru ca nu se inchinau zeilor. Sfetnicul lui Decius, Valerian, le-a poruncit ostasilor ca Sfintii Carp si Papil sa fie prinsi si adusi inaintea sa, la Tiatira, iar ei si-au marturisit credinta. Refuzand sa aduca jertfa idolilor, au fost chinuiti, Sfantul Agatodor murind. Ceilalti au fost aruncati intr-un cuptor, unde li s-a alaturat si Agatonica. Au iesit vii, dar au fost decapitati.

Sf. Mucenici Carp, Papil, Agatodor, Agatonica

Sf. Eduard, regele Angliei

Sf. Carp, Papil, Agatodor si Agatonica, mucenici

"Nu e ocaua cat e daraua"

In Romania 1479 - Batalia de la Campul Painii. O armata turca trece Dunarea pe la Orsova, inainteaza pe Valea Cernei si apoi, prin Poarta de Fier, invadeaza Transilvania, devastand si jefuind in tinuturile Hategului, Hunedoarei si pe Valea Muresului, dupa care isi fixeaza o tabara la locul numit Campul Painii, in apropiere de Mures. Armata transilvaneana, comandata de voievodul Stefan Báthori, ataca fortele otomane, alaturi de care se afla si un corp de oaste muntean, condus de Basarab cel Tanar-Tepelus; daca initial fortele invadatoare au inregistrat unele succese, interventia lui Pavel Chinezul, comite de Timis si "capitan suprem al fortelor de jos" ale regatului ungar (1478-1494), a schimbat soarta confruntarii; venind dinspre Orastie, el a izbit armata turco-munteana, provocandu-i mari pierderi si obligand-o sa se retraga in deruta.

In lume 1923 - Orasul Ankara este declarat capitala a Turciei, inlocuind Constantinopolul; 1943 - Al doilea razboi mondial: Italia a declarat razboi fostei aliate Germania.

1843 - Stefan G. Vircolici, critic literar, traducator si publicist (m. 1897);

1858 - Take Ionescu, om politic conservator (m. 1922).

Astazi se implinesc 104 ani de la nasterea medicului roman Stefan Odobleja. Dupa absolvirea studiilor liceale la Drobeta Turnu-Severin, a studiat medicina ca bursier al Institutului medico-militar din Bucuresti, sustinand doctoratul in 1928. A functionat ca medic militar in diferite garnizoane din tara si a desfasurat o intensa activitate de cercetare, materializata prin diverse studii, printre care si lucrarea "Fonoscopia, noua metoda de explorare clinica", care a fost distinsa in anul 1935 cu premiul "Medic general dr. Papiu Alexandru". A ramas in istoria stiintei ca precursor a l ciberneticii, avand meritul prioritatii mondiale absolute in ceea ce priveste cibernetica generalizata, cu aplicare in toate ramurile stiintei. Cea mai importanta lucrarea a sa, "Psihologia consonantista", aparuta in doua volume in anii 1938 si 1939, a constituit o revolutie in gandirea stiintifica prin introducerea si aplicarea ideilor de baza ale ciberneticii generalizate, dintre care cea mai remarcabila este cea de feed-back sau conexiunea inversa. Stefan Odobleja a participat la cel de-al II-lea razboi mondial ca medic de regiment si sef de ambulanta. Dupa razboi se retrage din activitate si traieste ca pensionar pana la sfarsitul vietii. Sperand intr-o recunoastere a meritelor sale, bolnav si deprimat, moare la 2 octombrie 1978.

Calendarul oierilor romani era impartit in doua anotimpuri egale: "vara pastorala", intre Sangiorz (23 aprilie), si Samedru (26 octombrie), "iarna pastorala", intre Samedru si Sangiorz. Miezul verii era marcat de Santilie (20 iulie), sfant crestin care a preluat atributiile unui zeu preistoric al soarelui si focului, iar miezul iernii pastorale de Sanpetru Lupilor, divinitate naprasnica care imparte in noaptea de 25 spre 26 ianuarie tainul (oi, vite, oameni) lupilor pe un an intreg. Inceputurile (Sangiorzul si Samedrul) si miezurile sezoanelor pastorale erau importante repere calendaristice pentru planificarea intregii activitati a crescatorilor de animale, in special a oierilor. Asemanator romanilor, popoarele de origine celtica din nord-vestul Europei (scotienii, irlandezii) au avut un calendar pastoral structurat tot pe doua anotimpuri: vara, intre Armindeni (1 mai) si Ziua Tuturor Sfintilor (1 noiembrie), iarna, intre 1 noiembrie si 1 mai. Diferenta de numai cateva zile intre cele doua importante arii culturale ale Europei, dacica si celtica, in ceea ce priveste inceputul verii pastorale (23 aprilie-1 mai) si inceputul iernii (26 octombrie-1 noiembrie) se explica prin diferenta de latitudine geografica si de conditiile locale de clima in care traiesc urmasii actuali ai celtilor si geto-dacilor.

Profesor Ion Ghinoiu