In perioada interbelica, Romania, in cadrul Societatii Natiunilor, a militat pentru respectarea granitelor. Insa statele vecine au fost in continuu cu ochii pe regiunile alipite in 1918.
|
|
|
"Prefectul si subprefectul judetului Cernauti nu au primit aprobarea de a confirma populatiei cedarea! Subprefectul judetului, Dimitrie Socoleanu, si-a linistit chiar propria familie: este doar un zvon, nu are rost sa se impacheteze. La 28 iunie orele 9 dimineata, vine in sfarsit "dezlegarea" de la Bucuresti"
Silvia Ciplea |
Propaganda oficiala cauta sa mentina vie amintirea Romaniei Mari, prin emiterea unor carti postale "nationaliste"
|
RAPIREA BASARABIEI SI BUCOVINEI DE NORD. La 26 iunie 1940, intr-o zi linistita de vara, ambasadorul Romaniei la Moscova, Constantin Davidescu, a primit o nota informativa prin care Guvernul de la Bucuresti era somat sa paraseasca Basarabia si nordul Bucovinei in patru zile. Acest act era consecinta unui acord semnat la 23 august 1939 intre Hitler si Stalin, prin care-si imparteau Europa in functie de interesele fiecaruia. Nici regele, dar nici politicienii nu au avut curajul sa se opuna militar colosului sovietic, acceptand cererea Moscovei. A urmat o drama de nedescris pentru armata si populatia romaneasca din cele doua teritorii. Comunistii basarabeni au batjocorit armata romana in retragere, iar uneori chiar populatia civila a cazut victima acestei "furii rosii". Multi dintre agitatorii comunisti erau evrei, ceea ce a incitat la ura impotriva acestora din partea populatiei romanesti. Retragerea s-a facut in mod dezorganizat, deoarece autoritatile au confirmat destul de tarziu ca sovieticii vor invada Basarabia si Bucovina de Nord.
TRANSILVANIA, CIUNTITA. Lipsa de reactie a autoritatilor romane fata de rapirea Basarabiei a incurajat si alti vecini ai Romaniei sa ridice pretentii teritoriale. La jumatatea lunii august, Ungaria a solicitat dezmembrarea Transilvaniei de la Romania. La Turnu-Severin au inceput negocieri intre cele doua parti, insa romanii si ungurii nu au ajuns la un compromis. In aceste conditii, ministrii de externe german (Joachim von Ribbentrop) si italian (Galeazzo Ciano) s-au "oferit" mediatori. Astfel ca, la 30 august 1940, Romaniei i-a fost impus un dictat prin care era nevoita se cedeze Ungariei nord-vestul Transilvaniei. Armata si o parte a populatiei s-au retras din teritoriile cedate Ungariei, in conditii la fel de grele ca si in cazul Basarabiei si nordului Bucovinei. Noua administratie horthysta s-a dedat la abuzuri asupra populatiei romanesti. Dupa intrarea in Transilvania de Nord-Vest, armata ungara s-a comportat ca o armata de ocupatie.
SI CADRILATERUL... Ultimii care au "ciopartit" Romania Mare au fost bulgarii. Acestia nu s-au impacat niciodata cu ideea pierderii celor doua judete din sudul Dobrogei (Durostor si Caliacra) in 1913. Negocierile au avut loc la Craiova si s-au incheiat la 7 sept. Aici nu au existat drame umane, iar intre cele doua state a avut loc un schimb de populatie.
PE FRONT, IN RAZBOIUL SFANT
| ||
Citește pe Antena3.ro |
Armatele naziste si romane in cruciada anticomunista |
In vara anului 1941 Romania a intrat in conflagratia mondiala care bantuia de aproape doi ani Europa. Desi armata romana nu era foarte pregatita de razboi, avea un elan patriotic deosebit deoarece trebuia sa recupereze teritoriile cedate Uniunii Sovietice, in iunie 1940. Ion Antonescu a angajat armata romana in razboi alaturi de cea germana. In planul general de lupta, ostasii romani au asigurat efective pe flancul sudic al frontului germano-sovietic. |