Hagada de Pesah

Hagada de Pesah e cartea evreilor care povesteste minuni si evenimente asociate cu Pastele iudaic.

SARBATOARE. Aici gasim ordinea stricta a ritualurilor pentru masa de Seder, care incununeaza cele opt zile de sarbatoare. Ce semnificatie are Pastele iudaic sau Pesah? Rabinul Abraham Ehrenfeld de la Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania ne-a relatat ca, in seara de Pesah, evreii se conformeaza unei traditii vechi de 3.000 de ani. Este prima sarbatoare dupa eliberarea poporului evreu din sclavia egipteana si inceputul calendarului religios. Plecand din Egipt, evreii au fost dusi de Moise in Israel - tara Fagaduintei, recunoscuta abia acum 57 de ani pe plan international. Acesta e un punct de vedere istoric. Religios vorbind, Pesahul dureaza, in Romania, 8 zile. In aceasta perioada, evreii nu mananca paine dospita ori substante care fermenteaza. Cu o zi inainte de Paste, ei pun zece pachetele cu produse fainoase (hamet) prin casa pe care le cauta, seara, simbolic, la lumina unei lumanari, si apoi le ard, ca semn al curatirii.

SIMBOLURI. Alimentatia de Pesah se bazeaza mult pe simbolistica evenimentelor prin care au trecut stramosii evreilor, de la iesirea din sclavie pana la sosirea lor in Israel. Seara de Seder reuneste bunicul, fiul si nepotul in jurul mesei pe care sunt asezate mancaruri simbolice: friptura, oul, amestecul de mere-nuci-vin, patrunjelul, hreanul si salata. Carnea pentru friptura se alege de pe membrele animalului, pentru a simboliza bratul lui Dumnezeu care a scos poporul evreu din robie. Oul e, de asemenea, foarte important: se stie ca orice mancare pusa pe foc se inmoaie, numai oul se intareste. El simbolizeaza poporul evreu, care devine mai puternic pe masura incercarilor la care e supus. Patrunjelul si salata sunt plante care simbolizeaza eliberarea, iesirea din pamant spre lumina. Hreanul arata ca viata evreilor a fost amara, iar combinatia mere-nuci-vin aminteste de amestecul de materiale pe care le foloseau sclavii evrei in Egipt pentru a face caramizi de constructie.

TRADITII. In afara acestor alimente-simbol, mancarea traditionala a evreilor include: pestele, supa de pui, cartofii, desertul (prajituri si fructe). Prajiturile care se prepara in perioada Pesahului sunt facute din faina de azima. Azima uscata se marunteste pana ajunge faina si se foloseste ca atare in diverse retete. Copiilor li se dau ciocolata, nuci si, ca sa nu adoarma in noaptea de Pesah, primesc, la sfarsitul mesei, foarte multe cadouri. De asemenea, in ajun, ei pun adultilor cate patru intrebari despre ritualul iudaic, la care parintii raspund de Seder. Se considera ca primele si ultimele doua zile din Pesah sunt sarbatori mari, cand nu se lucreaza, iar cele patru de la mijloc - sarbatori mici.

AZIMA EVREIASCA Se amesteca apa si faina. Inainte de a da amestecul la cuptor, se asteapta fix 18 minute. Daca au trecut cele 18 minute, pasca nu mai e curata (caser) pentru un evreu. "Caser" este orice aliment care nu contine impuritati precum sange, fibre (pentru carne) sau elemente germinative. Evreii nu au voie sa manance carne de la animale cu copita despicata sau pesti fara solzi. Despre pasca: atunci cand evreii au plecat din Egipt, in graba, si-au pus aluatul pe cap. Sub caldura soarelui, pasca - denumita si painea saracului - s-a intarit... TARA FAGADUINTEI Daca acum 50 de ani in Romania traiau 400.000 de evrei, azi au mai ramas intre 5.600 si 10.000. Cei mai multi respecta sarbatorile religioase. In Romania sunt atestati documentar de circa 400 de ani, dar sa nu uitam nici acea legiune iudaica a romanilor, stationata acum 2000 de ani in Oltenia. "Legatura de suflet cu Israelul, ca tara de obarsie, e una, iar cea cu locul de nastere, Romania, e alta. Ideea de baza e supravietuirea, corelata cu adaptarea", remarca Jose Blum, consilier cultural, Comunitatea Federatiilor Evreiesti din Romania.