Jurnal de taximetrist - Povesti vazute si auzite

De sase ani plimba fel de fel de oameni cu taxiul prin Bucuresti. Dar nu numai atat. Ii priveste, le asculta povestile, se uita la lumea pe care o zareste dincolo de geamurile masinii si se minuneaza.
Un client oarecare i-a spus intr-o doara ca ar putea face si altceva. Spre exemplu, sa fie copywriter. Nu a dat atunci prea multa importanta acelor vorbe aruncate intr-o seara in taxi. Dar i-au ramas undeva in minte. A inceput apoi sa scrie ceea ce vede prin drumurile lui. I-a cerut parerea unui alt client, care i-a spus ca are talent. De aici pana la a-si lua inima in dinti si a trimite prin email "pastilele" lui la Jurnalul National a fost un drum lung. Dar l-a facut si asa s-a nascut ideea unui "Jurnal de taximetrist".

S-a obisnuit sa auda cum prietenii ramasi in masina isi barfesc mereu prietenul care tocmai a coborat. Ramane uimit cand aude o vorba plina de intelesuri, de exemplu de la un strungar, oricum, de la un om de la care nu te astepti. Priveste "civilizatia canina" si "je m’en fiche"-ul uman. Viata asta, intoarsa pe toate partile posibile, lasa sa apara mereu ceva nou, neprevazut. "Dimineata, pe la 5:30, se face schimbul de oamenii. Petrecaretii, oamenii care traiesc viata de noapte, se retrag, si apar cei care intra in primul schimb. E ciudat, dar prima data vezi femeile. Ma uit la ele, cum stau zgribulite, amarate, ingandurate, asteptand autobuzul. Putini pot sa inteleaga din asta cata saracie e aici".

Fiecare zi e altfel, nimic nu se repeta. Mai mult ca sigur, asa vor fi si povestile pe care le va spune Valentin Claudiu Todea in "Jurnalul de taximetrist".