In calendarul ortodox, timpul se dramuieste in functie de doua evenimente importante: Craciunul si Pastile, Nasterea si Invierea lui Hristos. Cele 9 saptamani care despart Craciunul de Pasti sunt bogate in semnificatii.
In general, se poate spune ca ele il pregatesc pe crestin pentru marea taina a vietii care invinge moartea. Cea de-a opta saptamana, in care ne aflam acum, este ultima saptamana in care se mai poate consuma carne, reprezentand primul pas spre desavarsirea Postului cel Mare.

OFRANDE. Pe de alta parte, pe 25 februarie, sunt celebrati Mosii de Iarna. Povestile din batrani spun ca in aceasta zi, ca si la Mosii de Vara de altfel, strabunii se intorc pe pamant si pornesc lungul drum pana acasa. Ca orice fiinte, si ei simt oboseala si dorul de casa, si pentru a-i alina, crestinii pregatesc bucate pe care le dau de pomana pentru sufletele celor raposati. Se impart in special colaci, coliva si piftii. Se spune chiar ca sufletele celor morti se indestuleaza si ei din aburul bucatelor si nu vor mai avea nevoie de hrana timp de un an intreg. Piftiile se mananca numai in aceasta zi de sambata, fiind un preparat cu un pronuntat caracter ritualic. A doua zi, duminica, crestinii nu le mai mananca de teama sa nu se imbolnaveasca vara de friguri si sa tremure precum piftiile. Interesant este ca se ung copitele cailor si ale vitelor cu piftie ca sa tremure hotii atunci cand vor vrea sa le fure.

De Mosi, femeile nu au voie sa toarca, in credinta ca in felul acesta le va fi primita pomana. Nici nu se lucreaza pentru ca drumurile raposatilor sa fie luminate si sa nu se rataceasca. De fapt, acesta este si rostul lumanarii care se da de pomana alaturi de mancare. Ea trebuie sa lumineze in lumea de dincolo timp de un an intreg. Acestui sfarsit de saptamana ii sunt caracteristice o serie de ritualuri de aparare impotriva frigului, a intunericului si a mortii. Soarele avea nevoie de ajutor pentru a putea straluci cu putere vara care venea. Pentru a-l ajuta, exista obiceiul de a aprinde focuri pe drumurile din sat. Si tot acum se practicau ritualuri care aveau rolul de a impiedica pasarile sa distruga viitoarele recolte. Acestora li se dadeau ofrande (seminte sau chiar mancare de la masa) in schimbul protectiei granelor.

BATEREA ALVITEI Este un ritual la care participa doi sau mai multi copii. De grinda se prinde o ata, la capatul careia este legata o bucata de alvita. Copiii trebuie sa prinda cu gura bucata de alvita fara ajutorul mainilor. La sfarsit, fiecare copil isi alege un punct de pe bucata de ata. Acesteia i se da foc, iar daca focul se stinge si nu ajunge pana la punctul ales, inseamna ca acel copil nu va avea noroc tot anul.

8-14 FEBRUARIE

Aflarea Capului Sf. Ioan Botezatorul 22 M Aflarea Moastelor Sf. Mucenici din Evghenia; Cuviosii: Atanasie, Talasie si Limneu 23 J 〠Sf. Sfintit Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei; Cuv. Gorgonia 24 V 〠) IntAia si a doua aflare a Capului Mergatorului Inainte si Botezatorului Ioan 25 S Sf. Tarasie, Arhiep. Constantinopolului; Sf. Mc. Alexandru si Ipatie (SAmbata mortilor - Mosii de iarna) 26 D Sf. Porfirie, Arhiep. Gazei; Sf. Mucenita Fotini; Sf. Teodor 27 L Cuv. Marturisitori Procopie si Talaleu (Dezlegare la peste) 28 M 〠Cuviosii Ioan Casian Romanul si Gherman din Dobrogea; Cuv. Vasile Mart. (Dezlegare la peste)