În lume, aproximativ 43 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali sau obezi, avertizează OMS. Copiii sunt victimele unui marketing intens de publicitate la produsele foarte bogate în grăsimi, zahăr şi sare, se precizează într-un comunicat OMS publicat la 21 ianuarie a.c. În acelaşi comunicat, OMS pune acest fenomen îngrijorător în legătură directă cu publicitatea tv la produse hipercalorice, care modelează în sens negativ stilul alimentar al copiilor. Motiv pentru care OMS a elaborat şi a publicat un set de 12 recomandări care să asigure copiilor o dezvoltare armonioasă.
Potrivit OMS, controlul acestui marketing publicitar presupune unele restricţii, un sistem de monitorizare, de control şi de aplicare a acestora, sancţiuni şi evaluări periodice ale impactului acestor măsuri. Mesajele publicitare la alimente hipercalorice trebuie interzise în şcoli, creşe, terenuri sportive, spitale şi clinici de pediatrie etc. În strategia OMS se precizează că alimentaţia dezechilibrată reprezintă factorul esenţial de risc în apariţia bolilor netransmisibile. Acest risc se manifestă din copilărie şi se accentuează pe parcursul vieţii. Pentru a preveni aceste boli, copiii trebuie să aibă greutate normală cu ajutorul unui stil de viaţă normal: fără excese de grăsimi, dulciuri şi sare, fără sedentarism. OMS atrage atenţia că, pe lângă publicitatea tv, şi cea pe internet, precum şi comercializarea acestor produse în şcoli, creşe, grădiniţe încurajează consumul.
În Statele Unite, publicitatea la alimente, în special la cele destinate copiilor, este extrem de vastă. Un studiu recent al Rudd Center for Food Policy&Obesity din cadrul Universităţii Yale, care a inclus 12 lanţuri de restaurante americane, a demonstrat că 3.039 de meniuri pentru copii sunt dezechilibrate nutritiv. Cu toate protestele şi presiunile exercitate, Primăria San Francisco a decis să elimine jucăriile cu ajutorul cărora copiii sunt orientaţi spre fast-food. O altă iniţiativă menită să protejeze copiii de obezitate este interzicerea asocierii, de exemplu, a hamburgerilor cu personaje din desene animate, mult apreciate de copii.
În schimb, aceste personaje să apară pe ambalajele pentru fructe şi legume. În Franţa, încă din 2009, prin „legea Bachelot” se interzicea publicitatea la alimente grase, foarte dulci sau sărate în timpul emisiunilor pentru copii. Totuşi, până la urmă, Guvernul a cedat constrângerilor producătorilor, interzicerea publicităţii fiind abandonată în favoarea unei carte de bună conduită care nu e obligatorie. Efectele acestei carte? Un studiu efectuat de UFC-Que Choisir, publicat la finele anului trecut, arată că într-o zi 80% din spoturile publicitare la alimente destinate copiilor sunt la produse cu conţinut mare de grăsimi sau de zahăr, 32% – la dulciuri etc. Singurul punct pozitiv: aceste spoturi sunt mai rare în intervalul orar rezervat copiilor. Dar fiind difuzate în prime time, evident că pot fi vizionate inclusiv de copii.
Cu mult înaintea comunicatului OMS, profesorul doctor Constantin Dumitrache de la Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon” atrăgea atenţia asupra efectelor negative ale reclamelor la alimente hipercalorice printre copii. „Ei sunt cei mai receptivi. Ei nu se ghidează după ce scrie pe etichetă, ci sunt atraşi de gustul nou al unor produse”, spune profesorul Dumitrache. Excesul ponderal la copii are mai multe cauze, printre care alimentaţia hipercalorică, în care predomină carbohidraţii şi grăsimile, precum şi sedentarismul. Nerespectarea meselor principale, cina luată târziu în noapte, nerespectarea orelor de somn şi obiceiul de a „ronţăi” biscuţi, chipsuri etc. între mese, la film, la televizor, la calculator; înlocuirea aproape totală a apei cu băuturi carbogazoase etc. sunt obiceiuri frecvente care explică numărul îngrijorător de copii graşi, explică profesorul.
În ţara noastră, rata obezităţii infantile este între 6% şi 8%. Prof. dr Dumitrache semnalează că 80% din copiii obezi de azi sunt adulţii obezi de mâine. Iar consecinţa acestui fenomen este dramatică: creşterea frecvenţei diabetului şi a bolilor cardiovasculare. De altfel, deja începem să ne obişnuim cu tineri între 18 şi 30 de ani victime ale infarctului miocardic, ale hipertensiunii şi chiar ale accidentului vascular cerebral.