Robotul dă o mână de ajutor chirurgului

Robot cu patru braţe mobile, telecomandate de un chirurg aflat la câţiva metri în spatele unei console. Graţie profesionalismului său, chirurgul, împreună cu robotul, face minuni.

Ablaţie de prostată, unele tumori ORL sau ginecologice, chirurgia obezităţii... Sunt printre cele mai frecvente intervenţii efectuate cu roboţii chirurgicali, ce permit confort pentru medic şi pacient, dar mai ales simplificarea actului medical.

Platforma este compusă din două elemente. Robotul propriu-zis este o maşină cu patru braţe lungi, mobile, telecomandate. Unul poartă camera endoscopică, iar celelalte trei sunt instrumente fine chirurgicale, care efectuează incizii de câţiva milimetri. În faţa unei console se aşază chirurgul. Confortabil instalat, chirurgul vizionează zona operaţiei "mărită, în 3D, şi pilotează de la distanţă instrumentele chirurgicale.

Totuşi, nu robotul, ci chirurgul este cel care operează. Robotul nu este autonom, este doar un instrument la dispoziţia chirurgului. În lume, urologia reprezintă 70% dintre intervenţiile cu asistenţă robotică, în principal prostatectomie, unele ablaţii renale sau corecţia unor malformaţii urinare. În Statele Unite, aproximativ 80% dintre prostatectomii în cazuri de cancer de prostată sunt efectuate cu ajutorul robotului, respectiv aproape 73.000 de intervenţii în fiecare an. În Franţa sunt înregistrate aproximativ 18% şi spre finele acestui an se preconizează efectuarea a peste 25% de asemenea operaţii.

În România au fost efectuate peste 580 de intervenţii chirurgicale robotice, dintre care circa 400 la Clinica de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, 100 la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca şi 80 la Spitalul Municipal Cluj-Napoca. La Spitalul de Urgenţă Floreasca lucrează patru medici cu un robot Da Vinci, un aparat sofisticat. Prof. dr Irinel Popescu spune că aceste tehnici medicale, din ce în ce mai sofisticate, trebuie să facă parte din viaţa pacientului şi a medicului, datorită multiplelor avantaje.

Chirurgia robotică permite realizarea de mişcări extrem de fine în spaţii foarte mici, oferă posibilitatea efectuării te­lemedicinei: în timp real, un profesor, aflat la distanţă, poate emite opinii despre ceea ce se întâmplă în câmpul operator. De asemenea, în premieră, inclusiv chirurgul, care are o profesie cu un înalt grad de uzură şi stres, be­neficiază de confort, ceea ce evident se reflectă în actul medical.

În prezent, în SUA, se înregis­trea­ză un boom în ginecologia robotică, în special în ablaţia uterului, cance­rele uterului sau colului uterin, spune doctorul Abdi Majidi, chirurg ginecolog la Clinica Courlancy Reims. Roboţii au aplicaţii şi în patologia benignă: fibroame uterine, en­do­me­trioză, prolapsus... Este în creştere fo­losirea robotului în chirurgia ti­roidei şi a obezităţii. În prezent, se lu­crează la un nou model de robot dotat cu un singur braţ, care poartă instrumente miniaturizate, foarte fle­xibile.

Noul robot, mult mai performant, este deja testat în câteva spitale eu­ropene. Prof. dr Irinel Popescu pre­ci­zează că, în prezent, chirurgia ro­bo­tică este în continuă extindere, inclusiv în zona oncologică, unde se reu­şeş­te identificarea fiecărui nodul, "cu­ră­ţarea reală" a zonei, cu beneficii imense pentru pacient. Ca orice act me­dical, inclusiv cel robotic se "tratează" în termeni de cost-eficien­ţă. La un prim calcul, chirurgia robo­ti­că pare costisitoare. Dar pe termen mediu şi lung, prin creşterea achiziţiei de roboţi şi a experienţei clinice, costurile se micşorează substanţial.