Potrivit unei notificări transmise premierului Ilie Bolojan, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), se cere adoptarea unui calendar clar de implementare și identificarea surselor de finanțare, după ce finanțarea prin PNRR a fost ratată.
Potrivit ARACO, decizia autorităților de a exclude de la finanțare proiecte considerate critice pentru infrastructura hidroenergetică a dus inclusiv la refuzul plății pentru lucrări de proiectare deja efectuate. ARACO precizează că situația afectează atât beneficiarii, cât și firmele implicate în execuție și subcontractare, cu riscuri majore asupra capacității naționale de producție și execuție în domeniul hidrotehnic.
ARACO arată că sunt mai multe motive care justifică intervenția urgentă a Guvernului. Printre acestea se numără necesitatea respectării prevederilor legale și a contractelor deja semnate, precum și limitarea "incoerențelor procedurale" apărute în urma deciziilor de suspendare.
De asemenea, organizația susține că există o "interpretare abuzivă" a prevederilor OUG nr. 41/2025, aspect care ar fi contribuit la blocarea investițiilor și la amplificarea incertitudinii privind continuarea proiectelor. În context, ARACO subliniază că lucrările de reabilitare au un caracter vital și sunt fundamentate pe expertize tehnice existente, realizate în perioada 2021-2022.
Riscuri economice și pierderi pentru industrie
ARACO atrage atenția că menținerea suspendării poate produce efecte negative în lanț, atât la nivelul industriei construcțiilor, cât și în economie. Printre principalele riscuri semnalate se numără:
- blocaj financiar și pierderi directe inevitabile pentru beneficiari, antreprenori și subcontractori;
- pierderea capacităților de producție și execuție;
- decalarea sau chiar anularea unor contracte;
- presiune asupra forței de muncă din sector;
- efecte economice negative în cascadă.
În plus, asociația avertizează asupra riscului de a pierde definitiv sume importante alocate României prin PNRR, dacă proiectele rămân blocate sau sunt abandonate.
Cele mai importante cerințe
În notificarea transmisă, ARACO solicită un pachet de măsuri coordonate, cu caracter urgent, pentru deblocarea situației. Printre cele mai importante cerințe se află:
1. Ridicarea suspendării pentru cele 12 obiective și reluarea implementării în regim prioritar, având în vedere statutul de infrastructură critică și concluziile expertizelor.
2. Stabilirea unui calendar public, care să includă cel puțin:
- termen pentru decizia formală de reluare/ repornire a proiectelor;
- termen pentru clarificarea modului de finanțare și a programării bugetare;
- termene pentru reluarea sau actualizarea procedurilor și emiterea ordinelor de începere.
3. Identificarea și formalizarea surselor de finanțare, inclusiv prin combinații de soluții precum:
- realocări în cadrul PNRR sau alte mecanisme europene;
- buget de stat și/ sau programe naționale de investiții;
- fonduri structurale sau alte linii de finanțare UE;
- mecanisme de cofinanțare compatibile cu legislația în vigoare.
4. Măsuri tranzitorii de punere în siguranță până la reluarea efectivă a execuției, pentru fiecare obiectiv suspendat, prin:
- evaluări și inspecții actualizate raportate la expertizele din 2021-2022;
- intervenții minimale de urgență acolo unde riscul o impune;
- planuri de monitorizare și exploatare în regim de siguranță sporită.
5. Consultare structurată cu industria, inclusiv cu ARACO și organizațiile profesionale reprezentative, pentru:
- evaluarea efectelor economice și contractuale ale suspendărilor;
- definirea unor măsuri de predictibilitate și continuitate a investițiilor;
- evitarea pierderii capacității naționale de execuție în lucrări hidrotehnice.
"ARACO își exprimă disponibilitatea de a participa la un grup de lucru tehnic și economic pentru operaționalizarea măsurilor", se arată în comunicatul semnat de Laurențiu Plosceanu, președinte asociației antreprenorilor de construcții.
Principalele obiective vizate, conform comunicărilor recente ale Ministerului Energiei și Hidroelectrica, sunt:
- Răstolița (jud. Mureș) – Finalizată în proporție de peste 90%, blocată de avize de mediu.
- Pașcani (jud. Iași) – Proiect pe râul Siret, necesită avize finale pentru începerea operării.
- Bumbești (jud. Gorj) – Amplasată pe râul Jiu, proiect istoric blocat de litigiile privind ariile protejate.
- Dumitra (jud. Gorj) – Tot pe sectorul Livezeni-Bumbești al Jiului.
- Cornetu-Avrig (jud. Sibiu) – Amenajări pe sectorul de defileu al Oltului.
- Livezeni (jud. Hunedoara) – Parte a complexului hidroenergetic de pe Jiu.
- Surduc-Siriu (jud. Buzău) – Investiție complexă cu un stadiu de execuție avansat.
- Valea Sadului (jud. Sibiu) – Modernizări și extinderi ale capacităților existente.
- Făgăraș-Hoghiz (jud. Brașov) – Proiecte de pe cursul mijlociu al Oltului.
- Răstolița - Călimani – Captări secundare și aducțiuni aferente nodului principal.
- Cosmești (jud. Galați) – Nod hidroenergetic pe Siretul inferior.
- Movileni (jud. Vrancea) – Finalizarea treptelor de cădere pe râul Siret.