Se împlinesc, sâmbătă, 142 de ani de când Dobrogea s-a unit cu Ţara Românească. Astăzi, comunităţile etnice ce locuiesc în Dobrogea sunt un exemplu de convieţuire: turci, tătari, greci, aromâni, evrei sau lipoveni, cu toţii fac parte din identitatea culturală a acestei zone.
Elise Ali are 68 de ani, este de origine tătară şi transmite tradiţia mâncărurilor tătăreşti cu ajutorul sigurului restaurant cu specific din Constanţa.
„Aici în Dobrogea nu a existat şi nu există această opoziţie a familiilor mixte. Ne-am integrat şi ne vom integra în continuare, să pastrăm din tradiţiile noastre şi să nu ne pierdem ca popor etnic tătar”, spune Elise.
Cultura gătitului se transmite din generaţie în generaţie. Reţetele tradiţionale sunt învăţate de la bunici şi străbunici, iar limba tătară se transmite prin viu grai.
„La noi, în specificul nostru dobrogean ca tătari, în momentul în care primim musafiri, rude, gospodina se retrage în bucătărie şi prepară renumita noastră plăcintă cu care întâmpini de altfel musafirul, şuberekul”, mai spune Elise Ali.
Şuberekul, sau placinta prajită cu carne de vită şi multe mirodenii, este mâncarea specifică tătarilor. Tătăraşul reprezintă un alt fel de mâncare specifică, sunt colţunaşi umpluţi cu carne şi fierţi, pe care îi poţi consuma cu iaurt şi usturoi.
Pricipalele ingrediente folosite în bucătăria tătărească sunt carnea de vită, cea de oaie şi mult aluat. Carnea se condimentează cu ceapă, piper şi sare după gust. Angajaţii lui Elise Ali sunt dobrogeni tătari, pentru că ei ştiu cel mai bine cum se prepară mâncarea specifică din reţetele de altădată.
Cea mai mare comunitate etnică din Dobrogea este cea a turcilor şi tătarilor. Sunt aproximativ 70.000 de credincioşi musulmani în România, dintre care 85% trãiesc în judeţul Constanţa.
(sursa: Mediafax)