Deși faima sa a fost legată de micile ecrane, adevărata pasiune a lui Girone a rămas întotdeauna teatrul.
De la Eritreea la Roma: începuturile unui artist complex
Născut în 1948, în Eritreea – pe atunci colonie italiană –, Remo Girone și-a petrecut copilăria în Africa, participând de timpuriu la spectacole de tineret. La doar 13 ani, s-a mutat la Roma, unde avea să urmeze cursurile prestigioasei Academii de Artă Dramatică, pas decisiv care i-a schimbat destinul.
Cariera sa a început pe scenă, unde a fost remarcat pentru interpretările sensibile și intense din piese clasice. A colaborat cu regizori importanți precum Luca Ronconi, Giancarlo Cobelli, Andrée Ruth Shammah, și a jucat în spectacole memorabile – de la „Moartea unui comis voiajor” la „Unchiul Vania” de Cehov, regizat în 1996 de Peter Stein, un rol pe care îl considera printre cele mai dragi.
A colaborat și cu mari autori italieni, precum Pier Paolo Pasolini, interpretând în 1998 în „Orgia”, în regia lui Massimo Castri.
Tano Cariddi: rolul care l-a făcut nemuritor
Succesul uriaș a venit în 1987, odată cu apariția sa în a treia parte a serialului de televiziune „La Piovra”, realizat de Luigi Perelli și difuzat de Rai. Serialul, care îl avea în rol principal pe Michele Placido, a devenit un fenomen internațional, iar Girone – interpretul inteligentului și nemilosului Tano Cariddi – a devenit simbolul absolut al „răului fascinant”.
Personajul său, sofisticat și complex, i-a adus o notorietate imensă, dar și o etichetă greu de desprins. Girone a apărut în mai multe sezoane ale seriei, până la sezonul al zecelea, oferind televiziunii italiene unul dintre cei mai memorabili „villains” din istorie.
Între film și scenă
Deși cariera sa a fost marcată de acest rol, Girone a continuat să aleagă proiecte variate și provocatoare. A colaborat cu regizori importanți, printre care Marco Bellocchio, în adaptarea filmică a piesei „Pescărușul” de Cehov, dar și cu Luigi Squitieri, Gianni Amelio, Francesca Archibugi și Liliana Cavani.
A fost remarcat în filme precum „Il viaggio di Capitan Fracassa” de Ettore Scola, „L’angelo con la pistola” de Damiano Damiani, „Marquise” (unde l-a interpretat pe compozitorul Lully) și „Il sole nero” de Krzysztof Zanussi.
În 2011, a jucat în „Il gioiellino” al lui Andrea Molaioli, inspirat de cazul Parmalat, alături de Toni Servillo, într-un rol pozitiv, cel al fondatorului companiei.
Un actor cu multe fețe
De-a lungul anilor, Remo Girone a dovedit o versatilitate rară. A apărut în filme internaționale, inclusiv în superproducția americană „Le Mans ’66” (Ford v Ferrari), unde a interpretat cu rafinament rolul lui Enzo Ferrari, alături de Matt Damon și Christian Bale.
În televiziune, a avut roluri memorabile și în alte producții italiene de succes, precum „Diritto di difesa” sau „Il diritto alla felicità” (2021), ultima sa apariție.
Girone a fost distins cu Premiul Flaiano și a colaborat cu regizori inovatori precum Peter Greenaway, demonstrând mereu curiozitate artistică și o eleganță aparte.
Între scenă și viață
Pe lângă film și televiziune, Girone a rămas fidel scenei teatrale. În ultimii ani, a jucat în producții precum „Zaide” de Mozart și „Il cacciatore di nazisti”, inspirat din cercetările lui Simon Wiesenthal.
De asemenea, alături de soția sa, actrița Victoria Zinny, a apărut în diverse proiecte TV și artistice, păstrând mereu o notă de discreție și rafinament.
Un actor complet, un destin împărțit între artă și popularitate
Deși a cunoscut gloria televiziunii, Remo Girone a rămas în esență un om de teatru – un actor rafinat, pasionat de texte clasice și de profunzimea personajelor.
Moartea sa bruscă pune punct unei cariere de peste cinci decenii, în care a oscilat între arta înaltă și succesul popular, între scena de teatru și platourile de filmare.
Remo Girone lasă în urmă o moștenire artistică uriașă și imaginea unui actor care a știut să fie, deopotrivă, dur și sensibil, luminos și misterios.