Jurnalul.ro Ştiri Observator Aberant: monumente UNESCO, dar fără statutul „de interes național”

Aberant: monumente UNESCO, dar fără statutul „de interes național”

de Diana Scarlat    |   

Modificările legislative de după 1990 au lăsat obiectivele turistice la mâna primăriilor, scutind guvernele de atribuții și responsabilități. Deși sunt vizitate de sute de mii de turiști străini anual, unele localități celebre nu se află pe listele celor recunoscute ca fiind de interes național sau măcar local, fie pentru că primăriile nu au făcut demersurile necesare, fie pentru că nu îndeplinesc cerințele stabilite prin lege. Nici avantajele pe care le-ar avea localitățile turistice nu sunt motivante pentru administrațiile locale.

Descentralizarea cu orice preț a adus sute de obiective turistice în stadiul de ruine, iar primarii care le au în administrare fie nu știu, fie nu vor, fie nu au pârghii legale pentru a le întreține și promova. Legislația românească lasă la mâna primarilor și a consiliilor locale decizia de introducere a localităților pe listele de interes național sau local. Dacă administrațiile locale au bunăvoință, pot face eforturi pentru a obține statutul de localitate turistică, în funcție de punctajul obținut, după depunerea documentației. Practic, însă, fie că sunt sau nu pe listele Ministerului Dezvoltării, localitățile nu au avantaje decât teoretic, pentru că această clasificare nu reprezintă o garantare a introducerii lor și pe listele de priorități, în privința investițiilor.

„Diferențierea între ele este în funcție de punctaj. După ce obțin clasificarea, localitățile ar putea fi privite cu prioritate, pentru eventuale investiții din partea Ministerului Dezvoltării, dar decizia se ia la nivel de minister, în funcție de planul de investiții. Localitățile care nu sunt considerate de interes național sau local, fie nu au îndeplinit punctajul, conform legislației în vigoare, fie nu au fost incluse, pentru că autoritățile locale nu au depus documentarea, pentru a obține statutul de localitate turistică”, explică George Borună, director general al Direcției de Control și Autorizare din cadrul Autorității Naționale pentru Turism.

 

Criterii de clasificare

Pentru calificare, HG 852 din 2008 stabilește 19 criterii obligatorii pe care localitățile trebuie să le îndeplinească pentru atestare, la care se adaugă alte 15 criterii suplimentare. Clasificarea se face pe baza unui punctaj, conform acestor criterii. Localitățile turistice de interes național trebuie să adune minimum 135 de puncte, iar cele de interes local, minimum 90 de puncte. Printre criteriile obligatorii se numără existența canalizării, a energiei electrice și a apei curente. De asemenea, sunt necesare șosele modernizate, transport în comun între localitatea turistică și gara sau autogara care le deservește, asistență medicală și mijloc de transport pentru urgențe medicale. De asemenea, este obligatorie amplasarea localității într-un cadru natural, fără factori poluanți. Lipsa avantajelor clar definite de lege i-a determinat pe unii să nu mai facă eforturi pentru a include localitățile pe listele de interes național sau local. La Sighișoara, abia acum se pune problema depunerii documentației pentru includerea cetății pe lista localităților turistice. „Nu s-au făcut demersurile necesare, până acum. Luna trecută am avut o discuție cu hotelierii, care își doresc să facem acest lucru. Va dura câteva luni, până vom putea face demersurile în acest sens, pentru că propunerea trebuie să intre mai întâi în dezbatere publică, apoi să strângem toate datele și să depunem documentele la minister”, spune Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean, noul primar al Sighișoarei.

Eforturi la nivel local

Alte primării s-au zbătut să facă investiții, pentru a îndeplini criteriile cerute de lege, apoi au depus documentația și au obținut statutul. „Râșnov a devenit localitate turistică de interes național în anul 2012, după ce am îndeplinit toate criteriile și am depus toată documentația. Am avut această inițiativă, pentru a avea șanse să accesăm apoi fonduri europene pentru dezvoltare. A trebuit să ne zbatem, pentru că altfel nu ne vedea nimeni. Investiții de la bugetul național nu am avut, ca urmare a obținerii acestui statut, dar acum s-a deschis o axă de finanțare pe fonduri europene, pe care pot să depună proiecte doar localitățile turistice”, explică Adrian Veștea, fostul primar al localității Râșnov, actualmente președintele Consiliului Județean Brașov.

 

Autoritățile locale se pot opune

În satul Viscri, unde a investit prințul Charles al Marii Britanii, iar câteva ONG-uri au reușit să promoveze localitatea în întreaga lume, primarul s-a pus de-a curmezișul, în stil pur românesc, astfel încât drumurile care duc spre localitate sunt singurele neasfaltate din comună. Mai mult, Romsilva și-a adus, la rândul ei, contribuția la distrugerea ofertei turistice, acum doi ani, când a intrat cu utilajele în pista pentru biciclete pe care fundația ADEPT Transilvania a construit-o prin pădure, jumătate cu fonduri europene și cealaltă jumătate cu voluntari. „Romsilva ne-a trimis o scrisoare prin care ne anunță că traseul pentru biciclete este ilegal, dar nu ne-a explicat nimeni cum putem intra în legalitate. Legislația este lacunară. Am cerut sprijinul Autorității Naționale pentru Turism, dar nici ei nu au găsit încă o formă legală pentru a ne ajuta și caută în continuare soluții”, explică unul dintre membrii fundației ADEPT, Cristian Gherghiceanu. Degeaba atrage satul UNESCO sute de mii de turiști anual, dacă autoritățile găsesc întotdeauna metode de a sabota orice inițiativă de dezvoltare.

Conform legislației în vigoare, Sighișoara nu este localitate turistică, Branul este atracție de interes local, iar satul Viscri, deși se află pe lista monumentelor UNESCO, nu poate deveni localitate turistică, pentru că nu îndeplinește criteriile, dar și pentru că nu vrea Primăria.

Unicitatea unor monumente este mai puțin importantă pentru clasificarea localităților turistice. Printre criteriile de atestare a localităților turistice se numără amenajări pentru practicarea sporturilor, parcuri, săli de spectacole cu o capacitate egală cu minimum 40% din numărul locurilor de cazare existente în stațiune și centru național de informare și promovare turistică.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri