Academia Română organizează sesiunea aniversară Nicolae Breban · 90, care va avea loc joi, 1 februarie 2024, ora 11.00, în Aula Academiei Române. (str. Calea Victoriei nr. 125, București)
Cuvântul de deschidere îi aparține Domnului acad. Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române. Intervin, în cadrul sesiunii omagiale, acad. Mihai Cimpoi, prof. univ. Ion Pop, membru corespondent al Academiei Române, Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Bogdan Crețu, Universitatea din Iași, conf. univ. dr. Paul Cernat, Universitatea din București, Cristina Popescu, director general Romfilatelia, Aura Christi, redactor-șef al revistei Contemporanul. Ideea Europeană, redactor-șef al Editurii Academiei Române, acad. Nicolae Breban.
Revista Contemporanul. Ideea Europeană nr.2/ 2024, care apare sub egida Academiei Române, îi dedică romancierului un grupaj aniversar.
De asemenea, Muzeul Național al Literaturii Române organizează în data de 2 februarie 2024, ora 11.00, la sediul din Str. Nicolae Creţulescu nr. 8, Bucureşti, Colocviul Naţional Nicolae Breban · 90.
În cadrul acestui colocviu susţin prelegeri: Mihai Cimpoi – Breban şi Nietzsche, Valeriu Matei – Nicolae Breban sau voinţa de a rezista, Constantina Raveca Buleu – Nicolae Breban în dialog cu Friedrich Nietzsche, Aura Christi – Breban. Viaţa ca o operă de artă, Dumitru Păcuraru – Patriarhul prozei româneşti, Cassian Maria Spiridon – Nicolae Breban un mare prozator, George Vulturescu – Nordicul Breban. Sesiune moderată de Ioan Cristescu.
„În peisajul literaturii române, cu numeroşi scriitori de nişă, atenţi, prea atenţi la mişcările imprevizibile ale modei şi la cerinţele pieţei, preocupaţi doar de efectul imediat al cărţilor lor, Nicolae Breban e o prezenţă stingheritoare. El se arată a fi un călăreţ singuratic cu ochii aţintiţi la himera marii literaturi.
Breban aparţine speciei rarisime a celor care înfruntă, transfiguraţi de o nobilă sminteală, ridicolul şi neîncrederea, în numele unui ideal artistic inconfundabil: acela de a pătrunde în tărâmul necunoscut al fiinţei. (…)
Retipărirea romanului Bunavestire este o iniţiativă îndrăzneaţă
Bunavestire este un punct de hotar în evoluţia romanului românesc. A spulberat fundamentele realismului tradiţional, întrucât a produs dovada că romanul poate fiinţa şi fără preceptele constrângătoare ale verosimilului, fără respectul paralizant pentru determinări, cauzalităţi şi motivaţii socio-psihologice. Prin ignorarea regulilor scriiturii romaneşti şi prin anularea distincţiilor autor-narator, narator-personaj, autor-personaj, Bunavestire reprezintă şi o revoluţie în plan stilistic. Dovedind că omul e o fiinţă imprevizibilă, integral ambiguă şi de necuprins în statistici, formule şi tipologii, Nicolae Breban şi-a demonstrat totala lui incompatibilitate cu regimul comunist şi, de altfel, cu orice regim care slobozeşte în lume acele „termite ale reducţiei” de care vorbea Kundera.” (Eugen Negrici)
„Forța îi vine din anii grei ai dictaturii și ai cenzurii, când a rămas o voce a adevărului și a lucidității, a demnității și a curajului, scriind pagini memorabile, intrate în istoria literaturii române. Maestrul Nicolae Breban a făcut de-a lungul deceniilor istorie și, prin urmare, este îndreptățit să și scrie istorie. O face cu știință și conștiință, dar mai ales cu dezinvoltura artistului care cuprinde realitatea în lumile sale recreate și o întoarce prin forța imaginației spre cititori. În tot acest mecanism inefabil, istoria noastră este turnată în formă sintetică, este sublimată în esențe fine, devenind miracol explicat pe înțelesul tuturor. Toate acestea se petrec prin forța verbului lui Nicolae Breban, devenit nonagenar și înscris demult pe traiectoria eternității.” (Ioan-Aurel Pop)
„Romanul Animale bolnave a apărut și în chineză la Huacheng Publishing House din Guangzhou. Traducătorul este domnul Lu Xianggan, doctor în istorie, cercetător științific la Academia Științelor Sociale din China, fost consultant la Social Sciences Academic Press (China). În prefața intitulată La cumpăna umanității acest românolog senior ne-a schițat un portret al autorului cărții: «În literatura română actuală, Nicolae Breban este un scriitor legendar – prozator, scenarist, poet, estetician, cercetător al operelor lui Nietzsche, Dostoievski și Thomas Mann, critic literar și regizor de filme – deși a trecut prin valuri politice ca de montagnes russes, totuși a rămas vertical, fără să se fi lăsat în voia întâmplării, dârz în apărarea credinței în democrație și dreptate socială, rezistând până la ultima linie. S-a pronunțat împotriva purificărilor politice, a subminărilor și chiar distrugerii dezvoltării sociale, economice și culturale în România sub așa-zisul pretext de «revoluție culturală». În ciuda unei supravegheri stricte, și-a continuat activitatea de scriitor în spiritul valorilor estetice întoarse cu fața spre adevăr, bine și frumos și a creat o serie de cărți cu mari ecouri, unanim recunoscute și apreciate»”. (Ding Chao)
„Bunavestire este unul dintre marile romane ale literaturii române; și unul care, în timp, n-a căpătat niciun rid. Se poate vorbi aici, fără riscul de a exagera, de „lateralitatea” și atemporalitatea capodoperei.” (Daniel Cristea-Enache)
„Un întreg poștal a fost introdus în circulație, având ca subiect personalitatea unui renumit și distins om de cultură, membru al Academiei Române, Nicolae Breban.” (Cristina Popescu)
„Nicolae Breban este simbolul unui model de etică și moralitate într-un sistem politic pe care l-a condamnat și l-a pus la zid prin actul său decisiv, de un radicalism unic, făcut în anul tezelor ceaușiste, 1971, devenind astfel unul dintre extrem de puținii disidenți reali din spațiul românesc, care s-au opus fățiș dictaturii în timpul dictaturii. (Victor Ravini)