La loc de cinste, pe această listă, regăsim Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate. Alături de OLAF și DLAF, cele trei structuri primesc și dreptul de a accesa, fără alte procedurii administrative, orice date și informații despre programele de investiții sau despre contractele de finanțare. De asemenea, aceste structuri pot bloca de la plată orice investiție, până la finalizarea anchetelor sau chiar până la o decizie definitivă a instanțelor de judecată.
Este vorba despre Ordonanța de Urgență a Guvernului Ciucă nr. 124, emisă în 13 decembrie 2021, privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea OUG 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul acestui Mecanism.
La capitolul al doilea al acestui act normativ sunt înșiruite instituțiile și organismele care primesc, prin OUG, atribuții în coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare. Unul dintre aceste organisme este Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF), descris ca instituție responsabilă cu asigurarea, supravegherea și coordonarea, după caz, a îndeplinirii obligației ce revie României privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. DLAF nu este singur în această înșiruire de instituții, ci alături de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), în calitate de instituție a UE, competentă să depisteze, să investigheze și să stopeze utilizarea frauduloasă a fondurilor Uniunii.
Lista cu surprize
Interesant, regăsim pe această listă, aprobată de Guvernul Ciucă, alte instituții ce, în mod normal, se ocupă cu domeniul judiciar. Și încă ce instituții. Prima este Agenția Națională de Integritate (ANI), „în calitate de instituție cu competențe în domeniul prevenirii, constatării și combaterii conflictului de interese”. După care, Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, „în calitate de organism independent al UE responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene”.
Și, ca și cum n-ar fi fost suficient că EPPO a fost inclus în această Ordonanță, regăsim aici și Direcția Națională Anticorupție (DNA), care a fost condusă, până în 2018, de Kovesi, descrisă ca „instituție responsabilă pentru derularea urmăririi penale pentru infracțiuni de corupție și asimilate acestora, respectiv pentru infracțiuni contra intereselor financiare ale UE”.
De pe această listă de instituții și organisme care se ocupă, în cadrul PNRR România, de coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor de reziliență și redresare, mai fac parte Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, Comitetul interministerial de coordonare a PNRR, Comitetul de Monitorizare a PNRR, Comitetul Interministerial pentru Achiziții Publice, Coordonatorii de reforme și/ sau investiții, Ministerul Finanțelor, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Consiliul Concurenței, Compania Națională de Investiții și Curtea de Conturi.
Ce rol au aceste structuri și cum primesc acces, direct, la orice informație din PNRR
Interesant este că Agenția Națională de Integritate face parte din două organisme implementate prin această Ordonanță de Urgență. Așa cum am arătat, ANI se află pe lista instituțiilor care primesc atribuții de coordonare și control al fondurilor europene, alături de entitatea denumită „Coordonatori de reforme și/ investiții”. Ei bine, conform Anexei 1 a actului normativ adoptat de Executiv, pe lista acestor coordonatori se regăsește, din nou, Agenția Națională de Integritate.
Revenind la textul Ordonanței, aflăm, din Capitolul VIII – referitor la „control, audit, nereguli și protecția documentelor” și care este rolul acestor instituții în cadrul Mecanismului aprobat. Astfel, se arată că, „în cazul identificării unor aspecte care pot reprezenta elemente de săvârșire a unor nereguli grave, structura de specialitate din cadrul Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene va sesiza, după caz, ANI, DLAF, OLAF, EPPO sau DNA”. Ministerul are obligația „de a nu include, temporar, total sau parțial, în cererile de plată în relația cu Comisia Europeană sumele care fac obiectul unor suspiciuni grave, până la finalizarea procedurilor de cercetare efectuate de direcția de control, finalizarea investigațiilor ANI, OLAG, DLAf, DNA și EPPO, respectiv până la decizia definitivă a instanței judecătorești, după caz, cu excepția cazului în care normele UE prevăd altfel”.
Conform actului normativ citat, la toate datele privind programele de investiții vor avea acces EPPO, DLAF și DNA, „fără a mai fi necesare măsuri administrative suplimentare, direct din sistemul informatic, cu notificarea prealabilă sau prin solicitare directă de la toate entitățile implicate în implementarea PNRR”.