Reducerea cotelor de certificate de gaze cu efect de seră avută în vedere de către Comisia Europeană sau eliminarea lor mai rapidă, așa cum se solicită prin noua inițiativă cetățenească, va avea ca efect creșterea costurilor în multe industrii în numele unei decarbonizări rapide. În cazul în care inițiatorii vor strânge un milion de semnături de susținere din partea cetățenilor din cel puţin un sfert dintre statele membre UE, Comisia Europeană va lua în dezbatere solicitarea și, în cazul în care o consideră oportună, îi va da curs, elaborând cadrul legislativ necesar punerii ei în aplicare.
Eliminarea cotelor gratuite de carbon este programată pentru anul 2030, dar dacă inițiativa va avea succes, termenul va fi scurtat de către Comisia Europeană. Încălzirea globală este o provocare și o urgență ecologică. Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE arată că temperatura în 2020 era deja cu 1,25°C peste perioada preindustrială, iar calculele experților din Grupul Interguvernamental de Schimbări Climatice (IPCC) arată că ne putem aștepta la o încălzire globală de încă 1,5°C până în 2030. Ținta UE de zero emisii nete până în 2050 este insuficientă pentru a limita încălzirea globală în conformitate cu Acordul de la Paris, la 1,5°C. Specialiștii spun că actualul sistem de comercializare a emisiilor de carbon prin intermediul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (sistemul EU ETS) este bun, dar pentru a limita încălzirea globală în conformitate cu Acordul de la Paris, prețul carbonului ar trebui să ajungă la cel puțin 75 dolari/tonă până în 2030, spun în expunerea de motive inițiatorii demersului.
Tranziția verde și schimbările pe care le aduce
Potrivit unui studiu recent, o tranziție verde echitabilă ar necesita un efort din partea națiunilor bogate care trebuie să elimine producția de petrol și gaze până în 2034, în timp ce națiunile mai sărace ar urma să facă acest lucru până în 2050. Recent, Comisia UE a luat mai multe decizii privind reducerea sau eliminarea treptată a combustibililor fosili. În februarie 2023, Parlamentul European a aprobat oficial o lege care interzice efectiv vânzarea de mașini noi pe benzină și diesel în Uniunea Europeană începând cu 2035. Mai mult, în martie 2023, Parlamentul European și-a stabilit poziția cu privire la Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) și a afirmat că toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero din 2028. Această tranziție va include oprirea oricărei subvenții pentru centralele pe gaze din 2024. Oprirea subvenției va avea un efect semnificativ, deoarece clădirile reprezintă 35% din consumul de gaz în UE. Aceste măsuri pot fi adăugate la angajamentul țărilor UE de a elimina treptat cărbunele până în 2030. Pe baza ultimelor evenimente, a studiilor recente și a inițiativelor luate de instituțiile UE, se propune ca Parlamentul European să stabilească căi clare pentru a accelera decarbonizarea economiei și ieșirea din starea de dependență față de combustibilii fosili până în 2045. Cu toate acestea, unele guverne ale UE și părți ale Parlamentului European încă văd în mod eronat prețul carbonului ca un risc economic, susțin inițiatorii demersului înregistrat la Comisia Europeană.
„Un sistem robust de tarifare a carbonului, necesar pentru combaterea încălzirii globale, ar duce la o scădere semnificativă și persistentă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), dar și la o creștere a prețurilor la energie și materiale. Costurile aferente ar cădea în mod disproporționat asupra gospodăriilor cu venituri mici care necesită măsuri de contrabalansare. Pentru aceasta, certificate gratuite de CO2 sunt încă acordate industriilor mari consumatoare de energie, chiar și pentru sectoarele pentru care dovezile privind riscurile de relocare a emisiilor de carbon sunt slabe. Unele guverne continuă să ofere subvenții de miliarde de euro economiei combustibililor fosili în numele bunăstării sociale și al competitivității economice. Dimpotrivă, este necesar un sistem și mai robust de tarifare a carbonului, dar redistribuirea veniturilor din prețul carbonului către gospodăriile cu venituri mici este necesară pentru a reduce costurile economice ale prețului carbonului și pentru a consolida sprijinul public pentru o inițiativă eficientă de stabilire a prețului carbonului.
Taxa de carbon pentru locuințe și mașinile personale
Uniunea Europeană (UE) utilizează instrumente, inclusiv taxa de carbon și sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În decembrie 2022, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu privind reforma ETS, iar Consiliul a adoptat oficial noua legislație în aprilie 2023. În acest acord se menționează faptul că sistemul de comercializare a certificatelor de emisii va fi extins pentru încălzirea locuințelor și pentru autovehiculele personale și va deveni operațional din 2027.
Legile-cheie adoptate de Parlamentul European pentru atingerea obiectivului climatic în 2030
-
Certificatele gratuite din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) vor fi eliminate treptat începând cu 2026
-
Transportul rutier și clădirile vor fi incluse în noul ETS II din 2027
-
Un nou mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon pentru a proteja industria Uniunii și pentru a crește nivelul de ambiție în domeniul climei la nivel mondial
-
Un Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice cu scopul de a combate sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate
În România, Fondul pentru Mediu a încasat peste 2,21 miliarde de lei din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (denumite generic emisii de carbon sau emisii de CO2), în 2022. EUA sunt alocate gratuit sau licitate. Sistemul de tranzacționare oferă flexibilitate companiilor implicate, deoarece acestea pot alege să ia măsuri sau să cumpere EUA, oferind o oportunitate de tranzacționare, în funcție de prețul EUA.
Ce va însemna noua taxă pe carbon pentru locuințe
Introducerea unei taxe pe carbon în sectorul de construcții, la un preț al carbonului de 80 de euro pe tonă, se va traduce în costuri suplimentare pentru încălzirea locuințelor, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă. Astfel, pentru un apartament cu două camere, costul suplimentar ar fi 800 de lei pe an, în timp ce pentru un apartament cu patru camere se va plăti cu 1.200 lei în plus. Cele mai afectate vor fi însă locuințele care se încălzesc cu lemne, pentru că pentru că ele vor suporta o creștere de 48%, adică un cost anual de peste 14.000 de lei. Încălzirea locuințelor produce emisii de dioxid de carbon pe baza cărora au fost calculate taxele. Acestea variază între 2 tone de dioxid de carbon pentru un apartament cu două camere și până la 6 tone pentru o casă de locuit, pe parcursul unui an.
România, salvată de zimbri
În timp ce veștile proaste se adună la orizont, vine și o este bună. România ar putea primi un ajutor nesperat din partea zimbrilor în lupta cu poluarea. Cei peste 170 de zimbri din România, reintroduși în Munții Țarcu, au potențialul de a reduce emisiile de carbon echivalente cu scoaterea de pe drumuri a aproape 2 milioane de mașini într-un an, a scris recent publicația The Guardian, care cita un stdiu realizat de cercetătorii de la Yale School of the Environment. Astfel, dincolo de beneficiile evidente pentru biodiversitate, studiul a scos la lumină un aspect neașteptat: zimbrii ar putea juca un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Prin modul lor de viață, aceștia contribuie la captarea și stocarea în sol a unei cantități impresionante de carbon, echivalentă cu emisiile anuale a aproape 2 milioane de mașini pe benzină. Zimbrii europeni au dispărut din România acum peste 200 de ani, însă au fost reintroduși în Munții Țarcu începând cu 2014. Astăzi, populația de zimbri din această zonă este una dintre cele mai mari din Europa, cu un potențial de creștere până la 350-450 de exemplare.