Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela Bartoş, şef secţie Spitalul de Urgenţă Floreasca, fost ministru al Sănătăţii
Florin Condurăţeanu: Oameni consideraţi hipotensivi, cu maxima în jurul valorii 120, se vaită că, atunci când tensiunea le creşte la 140-150, simt disconfortul hipertensivilor, senzaţia de cap cu pâclă, presiune în ceafă, ameţeli, urechi înfundate. Cum sunt trataţi ei?
Prof.dr. Daniela Bartoş: Au dreptate să reclame că nu se simt bine. Obişnuiţi cu tensiune arterială mică, normală, când aceasta urcă spre plafonul admis, sunt deranjaţi de simptome de hipertensiune diagnosticată. Li se recomandă medicamente antihipertensive uşoare.
F.C.: Cei cu tensiune peste baremul normal, dar nu cu valori mari, 15-16, pleacă de la medic cu recomandări de schimbare a stilului de viaţă, fără medicamente, şi sunt chemaţi la control peste câteva săptămâni. De ce fără pilule zilnice?
Prof. D.B.: Cei cu tensiune nu mult peste plafonul normal trebuie să mănânce mai puţine grăsimi, fără sare, să slăbească, să facă mişcare. Dacă peste o lună, o lună şi jumătate, au revenit în scara normală, sub 14, nu trec pe tratament medicamentos. Dacă această strategie nu a micşorat tensiunea, se apelează la tratamentul medicamentos clasic. Hipertensivii să renunţe la solniţa de pe masă; laptele, legumele, fructele conţin ele destulă sare.
F.C.: Care sunt categoriile de medicamente folosite în hipertensiune? Unii pacienţi sunt nelămuriţi că li se schimbă uneori de câteva ori reţeta.
Prof. D.B.: Se utilizează medicamente antihipertensive pentru relaxarea vaselor, diuretice pentru eliminarea excesului de lichid din sistemul circulator şi statine menite să ţină în frâu colesterolul. Firmele au scos pe piaţă o mulţime de medicamente antihipertensive, iar dacă o reţetă nu este bine tolerată de hipertensiv, se împerechează altfel medicamentele.
F.C.: Hipertensivii se abonează toată viaţa, zinic, la medicamentele acestea?
Prof. D.B.: Hipertensiunea este o boală cronică şi medicamentele recomandate de medic sunt obligatorii în fiecare zi, toată viaţa. Cei care de la sine putere îşi întrerup tratamentul că, pasămite, se simt bine, se expun unui risc mare, tensiunea mare revine la valori şi mai ridicate şi se poate ajunge la accidente vasculare grave.
F.C.: Prin telefonul fără fir, circulă prin populaţie ideea că hipertensiunea cu valori ba mari, ba mici, acea numită hipertensiune oscilantă, este mai periculoasă decât hipertensiunea mare, dar constantă, pentru că bolnavul suportă mai greu loviturile ca de berbec în vase de tensiunea mare şi apoi mică...
Prof. D.B.: Hipertensiunea cu valori mari şi apoi mici, acea aşa-zisă hipertensiune oscilantă, este de fapt o etapă de început a bolii hipertensive. Urmează instalarea tensiunii mari tot timpul, hipertensiunea gravă.
F.C.: Cum se măsoară tensiunea arterială?
Prof. D.B.: Tensiunea se măsoară şi aşezat, şi în picioare, se ia tensiunea de mai multe ori, lăsând să se scurgă 10 minute, ca să nu existe creşteri ale tensiunii ca urmare a urcării unor scări, ca urmare a tensiunii emoţionale la vederea medicului să nu cumva să descopere valori mari.
Cardiologia modernă nu consideră că există aşa-zisul preinfarct, simptomele atribuite acestuia sunt ale unei faze de cardiopatie ischemică, angina pectorală dureroasă.